„Şovăieli” pe autostrada Iaşi-Târgu Mureş

 Luat la întrebări de parlamentarii ieşeni cu privire la autostrada Iaşi-Târgu Mureş, ministrul Dan Şova răspunde sec şi lacunar * în niciun răspuns oferit parlamentarilor ieşeni, Şova nu aminteşte de strategia Guvernului privind realizarea de autostrăzi, prezentată chiar la finalul anului trecut * mai mult, Şova susţine că anul trecut a fost elaborat noul studiul de fezabilitate pentru Iaşi-Târgu Mureş, în timp ce CNADR încă lucrează la acest document  

Ministrul pentru Proiecte de Infrastructură Dan Şova pare să fi uitat de strategia guvernamentală privind construcţia de autostrăzi. Chestionat de parlamentarii ieşeni cu privire la realizarea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, Şova a răspuns că investiţia este inclusă în reţeaua europeană de transport TEN-T, fără a aminti nimic despre strategia prezentată chiar de Victor Ponta. Premierul a anunţat, la finalul anului 2013, planurile Guvernului pentru realizarea de autostrăzi, strategie în care erau incluse şi tronsoane din Iaşi- Târgu Mureş. La acel moment, strategia a stins un scandal politic pornit de la faptul că directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADR), Narcis Neaga, a declarat că demararea lucrărilor la Iaşi-Târgu Mureş este inoportună, din cauza costurilor prea mari. Toţi parlamentarii de Iaşi, indiferent de culoarea politică, au criticat vehement declaraţiile lui Neaga.
Şova răspunde lacunar cu privire la Iaşi-Târgu Mureş
La o interpelare adresată de către deputatul UNPR Gheorghe Emacu, Şova a menţionat că autostrada Iaşi-Târgu Mureş este foarte scumpă, dar este inclusă în reţeaua europeană. „Pentru autostrada Iaşi -Târgu Mureş CNADR a elaborat în 2008 un Studiu de Prefezabilitate, respectiv în 2013 un Studiu de Fezabilitate. Referitor la perspectiva de renunţare la acest obiectiv, subliniem faptul că această secţiune este incusă în reţeaua TEN-T, aprobată de către Comisia Europeană, cu orizont de limită de implementare la profil de autostradă în 2030. Ministerul Finanţelor publice a respins avizarea proiectelor datorită costurilor foarte mari, atât rapoartele la standardele de cost cât şi în comparaţie cu proiectele similare de infrastructură executate până în prezent, sugerând soluţii alternative de finanţare, cum ar fi concesionarea sau parteneriatul public privat”, se arată în răspunsul semnat de Şova. Deşi ministrul susţine că există un nou studiu de fezabilitate, în realitate, documentul se află încă în lucru, se menţionează pe site-ul CNADR . Acelaşi răspuns la primit, la câteva săptămâni diferenţă, şi deputatul Viorel Blăjut (independent, fost PPDD). În răspunsul la interpelarea deputatului Blăjuţ, Şova a mai adăugat că Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii străine „depune toate diligenţele necesare în vederea depistării unor soluţii alternative”.
Niciun cuvânt despre strategia lui Ponta
Prin răspunsurile oferite, ministrul Dan Şova arată că a băgat în sertar strategia guvernamentală şi a uitat de ea. Conform documentului prezentat în decembrie 2013 de Victor Ponta, tronsonul Ungheni-Iaşi -Târgu Neamţ ar urma să fie finanţat din fonduri europene. Execuţia ar urma să fie demarată la începutul anului 2015. Tot anul trecut, premierul a precizat că tronsonul Târgu Mureş-Târgu Neamţ este extrem de scump, fapt pentru care s-a decis refacerea studiului de fezabilitate. Autostrada ar urma să aibă aproape 300 de kilometri, iar traseul va străbate patru judeţe, respectiv Iaşi, Neamţ, Harghita şi Mureş. (Adina Zancu)

8 ianuarie 2014- data la care autostrada Iaşi-Târgu Mureş a ajuns înapoi la ministerul condus de Dan Şova. În perioada scurtă cât liberalul Relu Fenechiu a condus Ministerul Transporturilor, acesta a preluat proiectul autostrăzii. Hotărârea de guvern prin care autostrada a trecut de la Transporturi la Proiecte de Infrastructură a intrat în vigoare abia pe 8 ianuarie.

Două milioane de euro aruncate pe geam
Primul studiu de fezabilitate estima cheltuieli de aproape 9 miliarde de euro pentru finalizarea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Suma a fost considerată prea mare, iar Ministerul Transporturilor a refăcut estimările ajungând la suma de 6,1 miliarde de euro. În prezent, se lucrează la un nou studiu de fezabilitate, deşi primul document a costat peste două milioane de euro