Anghel Stanciu „Pentru fiecare parlamentar există un dosar penal pus la păstrare”
Dimensiune font:
Înlăturarea imunităţii procedurale a parlamentarilor este un subiect controversat pentru care s-au format deja tabere „pro” şi „contra”. În timp ce unii susţin că fără imunitate senatorii şi deputaţii ar cădea pradă unor abuzuri, există şi voci care militează ca toţi cetăţenii României, fie ei parlamentari sau nu, să fie egali în faţa justiţiei
Înlăturarea imunităţii procedurale aplicată în cazul parlamentarilor stârneşte controverse în rândul acestora. În timp ce liberalii susţin că legea trebuie să se aplice la fel pentru toţi cetăţenii României, există şi voci care militează pentru păstrarea acestei proceduri menită să-i păzească pe demnitari de posibilele abuzuri. „Această imunitate există în toate ţările civilizate, iar în România, dintr-un populism execrabil, vrem să îl înlăturăm. Acum, singura noastră problemă este ca noua Constituţie să nu mai prevadă niciun fel de imunitate pentru membrii Parlamentului, dar vom constata peste doi, trei ani că a fost o mare prostie”, a declarat deputatul Anghel Stanciu (PSD). Mai mult, parlamentarul consideră la ora actuală în România se încearcă o decredibilizare a omului politic, ceea ce va duce treptat la scăderea interesului elitelor pentru ocuparea unei funcţii publice. „La noi trebuie să intre toţi în puşcărie şi după aceea să candideze. În ritmul acesta oamenii bine pregătiţi nu vor mai fi interesaţi să ajungă în Parlament, posturile de aici urmând să fie ocupate de persoane cu pregătire precară”, explică deputatul. Mai mult, acesta atrage atenţia asupra faptului că în ţara noastră oamenii politici au ajuns să fie vânaţi de „instituţiile abilitate”, sugerând că în unele cazuri dosarele sunt fabricate şi stau în aşteptare. „Constat că fiecare parlamentar îşi are dosărelul lui pus undeva şi, când trebuie, acesta este scos, omul este agăţat, filmat... şi toate cele”, susţine deputatul Anghel Stanciu.
Pentru păstrarea imunităţii procedurale militează şi deputatul ieşean Camelia Bogdănici (UNPR), care doreşte ca ţara noastră să se alinieze la standardele Uniunii Europene (UE). „Doresc ca regulile aplicate în cazul parlamentarilor europeni să fie aplicate şi la noi. Dacă ei beneficiază de această imunitate procedurală, să beneficiem şi noi. În România suntem discriminaţi”, a declarat Camelia Bogdănici.
„Trebuie să fim judecaţi la fel”
Tot pe aplicarea unui tratament unitar pledează şi liberalii, doar că într-o direcţie opusă. Dacă Bogdănici susţine că parlamentarii sunt discriminaţi, liberalul Mugur Cozmanciuc militează pentru aplicarea aceluiaşi tratament pentru toţi cetăţenii României. „Sunt de acord cu înlăturarea imunităţii procedurale, deoarece noi nu trebuie să intervenim în actul de justiţie”, a declarat deputatul Cozmanciuc, precizând că în unele situaţii se poate ajunge ca prin blocarea solicitărilor de urmărire penală de către parlamentari, prin votul acestora, să se obstrucţioneze actul de justiţie. „Imunitatea procedurală are menirea de a bloca abuzurile, dar nu cred că la noi este cazul. Consider însă că ar trebui să acordăm mai multă atenţie separării puterilor în stat, pentru că în ritmul acesta în opinia publică creşte convingerea că parlamentarii vor să fie mai sus de lege, iar acesta lucru duce la o mare decredibilizare a Parlamentului”, a conchis Cozmanciuc.
Ce zice legea?
Potrivit Constituţiei, singurul care are imunitate deplină pe tot parcursul mandatului este preşedintele. Parlamentarii însă au imunitate totală doar în ceea ce priveşte declaraţiile politice. În cazul în care, pe perioada mandatului acestora, se constată că parlamentarii au încălcat legea, ei pot fi traşi la răspundere penală doar cu avizul camerei din care fac parte, beneficiind de ceea ce se numeşte imunitate procedurală, sub incidenţa acesteia intrând percheziţionarea, reţinerea preventivă şi arestarea. „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte (Camera Deputaţilor sau Senat), după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, conform Constituţiei României. În cazul unei infracţiuni flagrante, parlamentarii pot fi reţinuţi şi supuşi însă percheziţiilor.
Citeşte şi Termene fantasmagorice pentru finalizarea Constituţiei
* * *
„Dacă o ţinem aşa, toţi parlamentarii o să lase de politică şi o să se apuce de crescut capre. Dar şi atunci o să fim anchetaţi penal că le mulgem şi vindem laptele, ca în cazul lui Greblă (Toni Greblă, fost judecător la Curtea Constituţională a României, acuzat că a făcut comerţ cu capre-n.r.)” - Anghel Stanciu, deputat PSD
Pentru că beneficiază doar de imunitate procedurală, parlamentarii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a fi necesar avizul Camerei din care fac parte. Însă, parlamentarii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau