Cum ne vom alege primarul?

Legea pentru desemnarea aleşilor locali este prima care intră în atenţia Comisiei parlamentare de Cod electoral. Astfel, în procesul de modificare a legii alegerilor locale, PNL a decis că va susţine în Parlament alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene din două tururi de scrutin. Ideile cu privire la acest proiect legislativ sunt împărţite, însă toţi candidaţii ajung la un punct comun atunci când trebuie să recunoască faptul că cel de-al doilea tur reprezintă o cheltuială în plus.

Primul tur aduce „primari aleşi pe simpatii”
Alegerea autorităţilor locale într-un singur tur nu este o idee acceptată de toată lumea, deoarece ar avantaja desemnarea primarilor „pe criterii de simpatie”. „Consider că trebuie organizate două tururi, pentru că e mai democratic. Primul tur îl avantajează clar pe primarul în funcţie, abia la al doilea tur se văd rezultatele adevărate ale competiţiei”, declară convins Constantin Cernescu, primarul oraşului Hârlău, precizând că pe el îl avantajează mai mult cel de-al doilea tur.
De aceeaşi părere este şi reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Dan Cârlan, care admite că rezultatele primului tur desemnează în funcţia de primar pe „cel mai iubit” candidat de electorat. Acesta lămureşte însă faptul că cea mai mare diferenţă dintre cele două tururi de scrutin este dată de gradul de implicare a partidelor politice în campania electorală. „Primul tur presupune că acel candidat care primeşte cele mai multe sufragii este declarat primar. Asta înseamnă că se merge pe sistemul unei competiţii uninominale pure, din care cel mai bun dintre toţi cei care s-au aliniat la start este declarat primar”, a declarat prefectul Iaşului, Dan Cârlan. Potrivit acestuia, cel de-al doilea tur, pe lângă faptul că stabileşte cine sunt primii doi clasaţi în preferinţele electoratului, dă posibilitatea alegătorilor care nu şi-au manifestat susţinerea pentru nici unul dintre aceştia să revină asupra deciziei şi să-i analizeze mai amănunţit pe candidaţii rămaşi în cursă.

Turul doi „activează maşinăria de vot” a partidului
Dacă în primul tur campania electorală pentru un candidat se face mai discret, cel de-al doilea tur aduce o campanie mai agresivă, deoarece pe scena politică lupta devine mai strânsă. „La cel de-al doilea tur se face politică, lupta se simte mai tare în rândul formaţiunilor politice, ies în evidenţă alianţele politice. Oamenii ascultă opinia candidatului preferat despre cei doi finalişti şi astfel se duce către unui dintre aceştia. Se lucrează mai mult pe formarea de opinii”, explică Dan Cârlan.

Turul doi e „o risipă de bani”
Dacă pentru unii aleşi locali organizarea celui de-al doilea tur înseamnă un act de democraţie, pentru alţii însă acesta este o modalitate de a cheltui mai mulţi bani din bugetul statului. „Un singur tur este suficient, iar cheltuiala este mult mai mică. Dacă eşti bun, te alege lumea din prima”, este de părere primarul comunei Erbiceni, Ionel Lungu (PSD).
De aceeaşi părere este şi primarul comunei Lespezi, Lazăr Ion (PNL), care susţine că ideea de a avea două tururi la locale este o „găselniţă” a membrilor vechiului PDL. „Este o idee născută din frustrările celor veniţi din vechiul PDL, care nu reuşeau să scoată primari din primul tur”, a declarat Ion Lazăr, precizând că autorităţile centrale ar trebui să investească banii în altceva. „Avem şcoli fără căldură şi fără grupuri sanitare, drumurile sunt în ultimul hal, iar noi facem risipă de bani pentru alegeri. Altele ar trebui să fie priorităţile Guvernului”, a conchis primarul ieşean.
PSD şi PNL au fost de acord ca mandatul acestei Comisii să fie prelungit astfel încât să fie discutate şi modificate şi legea partidelor politice şi modul de finanţare a acestora.
Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul Naţional de Statistică şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale urmează să depună propuneri concrete în zona tehnică de modificare a legii alegerilor pentru administraţiile publice locale până la sfârşitul acestei săptămâni. De asemenea, organizaţiile neguvernamentale, care doresc să aibă un punct de vedere pe această temă, pot trimite propunerile la Comisie până la începutul săptămânii viitoare.

* * *
30 iunie
acesta este termenul fixat pentru finalizarea noii legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului