Efectele şi importanţa descentralizării

Deşi revizuirea Constituţiei pare acum o idee fantasmagorică, din perspectiva modul în care parlamentarii au lucrat la noua Lege Fundamentală a României, se merită să ne amintim despre un concept vehiculat de ani buni... descentralizare. Prof. univ. dr. George Poede, prodecan al Facultăţii de Filozofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, vorbeşte despre importanţa descentralizării, despre efectele acestui proces, dar şi despre conduita de care trebuie să dea dovadă clasa politică, astfel încât să se producă o nouă reorganizare teritorială şi decizională a ţării

- Care este importanţa procesului de descentralizare?
- Descentralizarea este o chestiune extrem de importantă pentru evoluţia sistemului politic, deoarece permite o mai bună utilizare a resurselor locale, materiale şi umane în interesul comunităţilor locale. Practic, acest proces are menirea să detensioneze problema existentă între contribuţiile regiunilor sau a colectivităţilor locale la bugetul naţional şi cea a redistribuirii bugetului naţional spre colectivităţile locale. Când vorbim despre descentralizare trebuie să avem în vedere şi aspectul geografic, deoarece avem constituite entităţi de autoritate publică care gestionează problemele regiunii: una politică, în care actorii politici sunt cei care stabilesc obiective şi strategii locale de dezvoltare în funcţie de resursele existente, şi „deconcentrare”, care înseamnă o reformă în domeniul serviciilor publice (de transport, de educaţie de sănătate-n.r.), astfel încât accesibilitatea acestora să fie mult mai mare şi mai aproape de cetăţeni. Toate aceste aspecte sunt primordiale pentru democraţiile locale, pentru că una din problemele „democraţiei” este posibilitatea apariţiei unei rupturi între elementul local şi elementul naţional. Lumea, foarte des, consideră că politica se face la Bucureşti, dar la fel de important este ca cetăţenii să fie implicaţi în procese de administrare locală, considerând că în felul acesta ideile lor se vor reflecta în calitatea serviciilor.

Citeşte şi Idilele care au schimbat cursul istoriei 

- Când vorbim despre descentralizare, implicit ne gândim la o nouă formă de repartiţie a puterii...
- În principiu, la Bucureşti este vorba de o concentrare a puterii în aspectele sale diverse: putere politică, putere economică, chestiuni legate de cultură şi educaţie, realizându-se o situaţie de dependenţă în ceea ce priveşte autorităţile locale. Privită din acestă perspectivă, descentralizarea înseamnă să se dea puterea autorităţilor locale, pentru a fi utilizată la procesul de dezvoltarea locală. Este important de reţinut că nu toată puterea se descentralizează. Anumite aspecte legate de politica externă, politica de apărare naţională, politica financiară sau de fiscalitate rămân într-un proces interesant de echilibru între autorităţile naţionale şi cele locale. Consider că salvarea constă în calitatea democraţiei şi a oamenilor şi cred că la nivelul comunităţilor locale există resurse umane foarte bine pregătite, care vor putea face parte din consiliile regionale, folosind noile structuri regionale în favoarea colectivităţilor din care provin.

- Procesul de revizuire a Constituţiei presupune şi realizarea unor teze care să stabilească o mai bună separare a puterilor în stat (legislativă, juridică şi executivă). Cum ar trebui să fie gândit acest proces?
- O separare foarte strictă a puterilor în stat nu se poate face nici în teorie şi nici în practică, deoarece puterile trebuie să fie separate, dar în acelaşi timp să conlucreze. Putem vorbi de separare doar atunci când vrem să ne facem o imagine a fiecărei puteri, în perspectivă globală, dar este nevoie de cooperare în actul de politic. Un bun Parlament, care va legifera foarte bine, va oferi Executivului şansa unei guvernări eficiente. Una din problemele noastre este că legile nu sunt structurate foarte bine, punerea în practică fiind anevoioasă. Ne confruntăm, de asemenea, cu situaţia în care avem foarte multe legi care nu pot fi aplicate datorită contradicţiilor sau suprapunerilor, în sensul funcţionării. Una din problemele cele mai complicate ale sistemul nostru legislativ este aceea că legile se fac uneori foarte repede, fără a fi întrebaţi specialiştii, mergându-se la vot permanent. Deciziile însă trebuie luate într-o formulă mult mai amplă de compromis cu societatea civilă, cu toată clasa politică, nu prin forţa numerică existentă în Parlament. Minoritatea trebuie să se exprime în cadrul sistemului şi să se ţină cont de părerile acesteia, iar majoritatea trebuie să ştie că se poate baza pe o opoziţie responsabilă, fără a exista între ele o separare atât de mare, astfel încât actul legislativ să fie determinat de numărul de parlamentari.
A consemnat Anca BURNICHE

„Calitatea guvernării va ţine de cât de bun este actul de elaborare al legilor, astfel încât să ofere o bază pentru implementarea acestora în practică. Deciziile trebuie luate într-o formulă mult mai amplă de compromis cu societatea civilă, cu toată clasa politică, nu prin forţa numerică existentă în Parlament” - prof. univ. dr. George Poede