Enigmele dezvoltării metropolitane EXCLUSIV

Comunele satelit ale municipiului, ce fac parte din Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi (AZMI), nu-şi mai plătesc cotizaţia de ani de zile. Cu excepţia oraşului reşedinţă de judeţ, care atrage toate proiectele mari, ceilalţi membri ai asociaţiei au ajuns la limita răbdării şi spun că nu au de ce să-şi achite cotizaţia, din moment ce sunt doar simpli spectatori. Restanţe de zeci de mii de lei s-au adunat în ultimii ani, printre unităţile administrativ-teritoriale care refuză să se conformeze se află Ciurea, Tomeşti, Schitu Duca, Valea Lupului şi Leţcani. Edilii spun că municipalitatea ieşeană ar trebui să plătească jumătate din totalul cotizaţiilor, de vreme ce toate proiectele importate se îndreaptă către Primăria Iaşi, în timp ce comunele sunt duse cu zăhărelul, cu investiţii în drumuri comunale şi borduri

Faptul că unităţile administrativ-teritoriale pe care le păstoresc sunt membre ale Asociaţiei - Zona Metropolitană Iaşi nu îi încântă în mod deosebit pe primarii în funcţie, aceştia fiind nemulţumiţi de faptul că nu au putut demara proiecte prin această organizaţie. Edilii spun că sunt simpli spectatori la ceea ce se întâmplă în asociaţie, iar comunele pe care le conduc sunt doar sateliţi pentru dezvoltarea Municipiului Iaşi. O parte dintre ei nu au mai plătit cotizaţia la asociaţie de ani de zile, unii din lipsă de fonduri, alţii sub formă de refuz. Din cei 15 membri, doar şase şi-au plătit cotizaţia pe anul trecut: Consiliul Judeţean Iaşi, Bârnova, Comarna, Holboca, Mogoşeşti şi Victoria. Primarii spun că există alte priorităţi, mai ales că prin această asociere nu au primit înapoi mai nimic. Nici Primăria Municipiului Iaşi nu se afla la zi cu plata cotizaţiei pentru anul trecut, potrivit răspunsului remis de municipalitate, la solicitarea cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”. Primăria Ciurea, de exemplu, nu a plătit cotizaţia de doi ani, având o restanţă de 10.333 lei. Culmea, asociaţia nu pretinde nicio penalizare pentru UAT-urile care întârzie sau nu plătesc deloc cotizaţia. „Este ştiut deja faptul că primăriile de oraşe pot accesa mai multe fonduri prin Programul Operaţional Regional (POR), în timp ce primăriile de comune încearcă să acceseze finanţări prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), motiv pentru care noi nu am putut demara cine ştie ce proiecte prin Asociaţia - Zona Metropolitană Iaşi”, declară Cătălin Lupu, primarul Comunei Ciurea. Potrivit Planului de Mobilitate Urbană Durabilă emis de Asociaţia ZMI în această vară, unul din proiectele de viitor pentru Ciurea ar fi înfiinţarea unei linii de tramvai rapid pe ruta Iaşi – Ciurea, alături de Iaşi – Leţcani şi Iaşi – Cristeşti.

Citeşte şi  Primarii Facebook şi administraţia online

18 cursanţi, numai 2 angajaţi
Totuşi, în cadrul acestui for a fost implementat, în perioada 2014-2015, un proiect finanţat prin POSDRU, ce a avut ca obiectiv pregătirea unui număr de 180 de persoane din zona metropolitană în domenii precum turismul, asistenţa socială şi construcţii. De acesta au beneficiat şi 18 persoane domiciliate în comuna Ciurea, numai două găsindu-şi însă de lucru. „Am avut cursanţi pentru fiecare domeniu în parte, însă numai doi dintre aceştia şi-au găsit de lucru la noi, în cadrul Centrului de promovare turistică din comună. Restul încă îşi caută, important este că au o nouă calificare” explică primarul. Chiar dacă alesul local nu se declară mulţumit de activitatea Asociaţiei - Zona Metropolitană Iaşi trebuie precizat că, în ultimii ani, nici primarii comunele membre nu au fost parolişti în ceea ce priveşte cotizaţiile. „Ştim că avem datorii, însă cheltuielile sunt mai mari decât bugetul comunei şi, sincer vă spun, în loc de cotizaţie prefer să plătesc lumina la Primărie sau salariile la angajaţi. Sperăm totuşi ca până la finalul anului să dăm cotizaţia pe 2016 şi să ne plătim restanţele eşalonat”, a conchis primarul.

„Nu-mi dau nimic, nu dau nimic”
Mai revoltat din fire, primarul comunei ieşene Schitu Duca, un alt restanţier la cotizaţie, susţine că nu şi-a plătit datoriile pentru că nu a primit nimic în schimbul lor. „Din punctul meu de vedere, o jumătate din fondurile atrase de această Asociaţie trebuia să fie alocate municipiului Iaşi, având în vedere numărul de locuitori şi cealaltă jumătate să fie împărţită celorlalte comune care erau membre din acestă organizaţie. Din păcate, de şapte - opt ani de zile nu am primit niciun ban, toţi fiind tocaţi de municipiul Iaşi condus la acea vreme de Gheorghe Nichita! Nu le-am dat cotizaţia pentru că nici ei nu mi-au dat nimic”, a declarat social-democratul Mihai Mihalache. În asentiment este şi primarul comunei Tomeşti, care speră să obţină prin asociaţie măcar un proiect de transport public. „În afară de proiectul de instruire, dacă poate fi numit proiect, nu am avut nimic anul trecut. Eu am trei asociaţii la care trebuie să plătesc cotizaţii, dar nu sunt bani pentru că există alte priorităţi. La ZMI trebuie să dau peste 10.000 de lei. Anul acesta am prins cotizaţia în buget dar dacă dau nişte bani, vreau să şi primesc ceva. Sper că noua conducere a înţeles nevoile noastre, pentru că toţi banii traşi prin asociaţie au fost investiţi în municipiul Iaşi”, a precizat Ştefan Timofte, edilul de Tomeşti. În cazul acestor comune, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă nu a cuprins niciun obiectiv de dezvoltare important, cu excepţia unor proiecte minore de reabilitare a drumurilor locale. Andrei DASCĂLU, Anca BURNICHE