Mileul şi peştele de sticlă de pe televizor vor fi readuse la viaţă

Viitorul partid Pentru Iaşi şi-a lansat în această săptămână programul de guvernare locală, pe care vrea să-l aplice în următorii patru ani, dacă-şi poate face loc printre consilierii locali şi judeţeni. Pe lista de priorităţi se numără înfiinţarea unui incubator de afaceri şi a unui parc industrial, deschiderea unor muzee şi crearea de noi locuri de muncă

Pe o scenă politică unde principalele partide se întrec în bonificaţii, reduceri pentru pensionari sau pomeni electorale, IT-iştii ieşeni vin cu o viziune nouă asupra a ceea ar putea deveni administraţia locală din acest an, după alegeri. Astfel, într-o întâlnire atipică faţă de conferinţele organizate pe la partide, iniţiativa locală Pentru Iaşi şi-a făcut public programul de guvernare. Acesta este structurat sub forma a şapte proiecte îndrăzneţe care vizează stimularea mediului de afaceri, creşterea potenţialului cultural al oraşului, modernizarea transportului urban şi schimbarea mentalităţii locuitorilor.

Citeşte şi Restanţele parlamentarilor 

 

Scurtă lecţie despre administraţia de bun-simţ
Având în vedere că cei aproximativ 100 de oameni care au fost prezenţi al întâlnirea Pentru Iaşi nu au avut până în prezent nicio legătură cu administraţia publică ori cu politica, activistul Andrei Postolache şi-a început discursul cu o mică prezentare a ceea ce se întâmplă în Palatul Roznovanu, citând din Legea 215/2001. Nu au scăpat de critici nici primarii tipici care, în viziunea IT-iştilor, nu au avut o abordarea prea creativă asupra a ceea ce înseamnă administraţia. „Foarte mulţi aleşi locali din ţară vorbesc numai despre străzile pe care le-au făcut ei, despre cum au fluidizat traficul, având o viziune de anii '70 din punct de vedere urbanistic. Mai mult, administraţia este asociată cu puterea unui om care vine şi bate cu pumnul în masă, cu un tătuc care decide totul pentru că este numit politic, iar acest lucru trebuie să se schimbe”, este de părere Postolache, care propune împreună cu o mână de oameni să schimbe mentalitatea funcţionarilor publici şi să transparentizeze procesul administrativ. Pentru a-şi arăta deschiderea către cetăţeni, grupul Pentru Iaşi se gândeşte că în interiorul Primăriei ar putea funcţiona chiar şi o cafenea, unde ieşenii să poată sta la şuete cu şefii de departamente.

Citeşte şi „Piticii” politicii pahluiene 

Un mic Berlin în inima Iaşului
Lista ideilor fanteziste pentru Iaşi continuă. Având modelul oraşului spaniol Bilbao, care a cumpărat licenţa muzeului de artă contemporană Guggenheim făcându-şi o copie fidelă ce avea să devină atracţie turistică, informaticienii vor să transforme clădirea CET într-un Guggenheim de Iaşi. Mai mult, zona industrială ar trebui să devină cea mai râvnită locaţie, astfel încât tinerii să se îngrămădească să locuiască aici. Informaticienii vor să readucă la viaţă mileul croşetat şi peştele de sticlă de pe televizor, făcând la Iaşi un muzeul al propagandei şi marketingului comunist sau un muzeul al culturii evreieşti în Iaşi.

Citeşte şi Penalii, gunoiul din „ochii societăţii” EXCLUSIV

Cum să-i momim pe investitorii străini?
Grupul Pentru Iaşi îşi propune ca în următorii patru ani să crească numărul antreprenorilor care dezvoltă businessuri în oraş, precum şi numărul locurilor de muncă. „Nu vrem să aducem pe piaţa muncii 20.000 de angajaţi care să ia locul a 20.000 de oameni care ies la pensie, ci ne dorim să repornim economia printr-un parc industrial modern. Astfel, vorbim despre atragerea investitorilor străini care au bani să-şi deschidă într-un timp relativ scurt birouri, dar şi de stimularea antreprenoriatului local, care la acestă oră este redus”, declară Andrei Postolache, explicând că, în afara domeniului informatic, la Iaşi pot fi puse bazele unor afaceri din sfera industriei auto, a inginerie medicale, a imprimării 3D, la care se adaugă şi industriile creative precum teatrul, media, arhitectura, design-ul etc.

 

Activiştii Pentru Iaşi vor să combată şi ideea actualei guvernări potrivit căreia „oraşul este privit ca un flux de străzi pe care trebuie să încapă cât mai multe maşini, iar pietonul trebuie să se îngrămădească pe un trotuar blocat, cu gropi”. „Noi vrem să punem omul pe primul loc. Ca de exemplu, în locul actualului sistem de management al traficului s-ar fi putut cumpăra autobuze noi, astfel încât ieşenii să fie tentaţi să lase maşinile personale pentru a merge cu transportul public”, punctează Postolache, evidenţiind că modernizarea transportului ieşean trebuie gândită ca o alternativă şi pentru locuitorii din comunele învecinate oraşului, care vin şi lucrează aici. „Este necesar să fie construită o parcare la intrarea în municipiu, unde locuitorii din zonele adiacente să îşi lase dimineaţa maşinile, să ia transportul în comun pentru a veni în oraş la muncă, iar seara să se întoarcă la automobilele lor şi să plece spre casă”, conchide fondatorul Pentru Iaşi.
Atitudinea ieşenilor nu a trecut neobservată de informaticieni, care şi-au făcut un scop din a transforma oraşul într-un loc populat cu oameni veseli şi cum bun-simţ. Deşi nu costă bani, este posibil ca acesta să fie cel mai greu proiect pe care activiştii Pentru Iaşi şi l-au asumat.
* * *
La întrunirea de lansare a programului de guvernare locală Pentru Iaşi au participat aproximativ 100 de persoane. Dat fiind că „Pentru Iaşi” nu a intrat încă oficial în rândul partidelor cu acte în regulă din România, formaţiunea are aproximativ 40 de activişti, în jur de 300 de voluntari, câteva mii de persoane arătându-şi însă susţinerea pentru acest grup în mediul virtual.