Parlamentarii ieşeni vorbesc despre Legea „Big Brother”

În timp ce preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, vrea să lămurească mai repede problema legii care vizează stocarea datelor care au caracter personal, unii parlamentarii vor mai multe dezbateri pe această temă, fiind conştienţi de impactul acestei decizii. Seriozitatea nu se remarcă însă în rândul tuturor oamenilor politici

Parlamentarii români şi-au dat seama că securitatea naţională „atârnă” de clarificarea legilor „Big Brother”, după ce în Franţa, săptămâna trecută, şi-au pierdut viaţa mai mulţi oameni din cauza unor atacuri teroriste, iar ieri a fost înregistrată o altă luare de ostatici. Treziţi din toropeală, aceştia au activat „maşina de făcut legi” pentru a pune la punct modul în care pot fi stocate datele cu caracter personal privind accesul la internet, poşta electronică şi telefonie.

Rateuri în procesul de creare a legilor
Puşi pe fapte, parlamentarii s-au apucat să lucreze la un pachet de legi care să respecte cerinţele UE, dar rezultatul nu a fost cel dorit. Practic, s-a lucrat la o lege care le impunea operatorilor de telefonie să păstreze, timp de şase luni, informaţii precum numerele de telefon ale apelantului şi ale destinatarului, dar şi datele personale ale fiecărei peroane care achiziţionează o cartelă pra-pay. Adoptată în 2012, Legea 82, cunoscută sub denumirea de „Legea Big Brother”, a fost declarată însă neconstituţională, pentru că încalcă drepturile fundamentale ale omului, prevăzute în Constituţie.

Anomalii peste anomalii
O altă anomalie a fost modul în care proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României a fost aprobat de Guvern. Legea care stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, a trecut prin mâinile parlamentarilor fără a le stârni mare interes. „Este inadmisibil cum o astfel de lege a fost aprobată tacit în Camera Deputaţilor, fără a se face dezbateri pe tema ei”, a declarat senatoarea Mihaela Popa (PNL), indignată de faptul că parlamentarii renunţă la dezbateri pe seama legilor, deşi acestea tratează aspecte importante pentru societate. „Eu nu am votat nici pentru nici împotrivă când legea a fost în Senat, aceasta fiind cameră decizională. Pentru a vota o lege atât de importantă pentru siguranţa naţională trebuie dezbateri, trebuie analiză. Este nevoie de un calup de legi care să reglementeze atât aspectele care vizează cartelele pre-pay, cât şi sfera cibernetică, însă trebuie respectate şi drepturile omului”, a punctat senatoarea Popa, declarându-se încântată de ideea că legile care privesc securitatea naţională sunt aduse din nou în atenţia Parlamentului.
Ideea unui calup de legi este îmbrăţişată şi de deputatul Camelia Bogdănici, cât timp acestea respectă şi Constituţia. „Fiind vorba despre un conflict între intimitatea fiecărui om în parte şi siguranţa populaţiei, lucrurile nu pot fi făcute peste noapte”, declară Camelia Bogdănici, explicând că aşteaptă ca noile variante ale legilor ce trebuie să crească siguranţa României, să fie tratate cu seriozitate, fiind vorba despre legea Big Brother şi cele care vizează cartelelor pre-pay. Deşi în acest moment, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că aceste legi „sunt urgente”, deputatul ieşean PMP susţine că nu este normal ca deciziile cu privire la siguranţa naţională să fie luate la foc automat. „Lucrurile se fac peste noapte, nu îţi pun la dispoziţie datele concrete şi te trezeşti că în cinci minute trebuie să iei o hotărâre şi să vezi dacă votezi sau nu o lege”, a conchis Camelia Bogdănici.

„Nu am dezbătut nimic pe acestă temă“
Deputatul ieşean Vasile Mocanu (PSD) recunoaşte că proiectele legislative trebuie făcute mai bine cunoscute. „Nu am dezbătut nimic pe acestă temă. Este necesar să stam cu picioarele în apă ca să ne dezmeticim”, a declarat Vasile Mocanu, vizibil debusolat de discuţia la care a fost antrenat de reporterii cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”. Anca BURNICHE

* * *

Datele reţinute de operatori pentru şase luni:
* pentru reţelele de telefonie fixă şi de telefonie mobilă: numărul apelantului şi al celui apelat, numele şi adresa abonaţilor;
* pentru serviciile de acces la internet şi poştă electronică: identificatorul alocat utilizatorilor, numele şi adresa abonaţilor, adresa IP, linia DSL;
* data şi ora iniţierii şi încheierii comunicării telefonice;
* data şi ora conectării şi deconectării de la serviciul de acces la internet;
* informaţii privind serviciul de telefonie utilizat;
* informaţii privind serviciul de acces la internet utilizat;
* identificatorul celulei telefonice la începutul comunicării.
Legea 82/2012 nu priveşte însă şi conţinutul convorbirilor şi al mailurilor. Aici, anchetatorii se supun regulilor din Codul de procedură penală privind interceptarea comunicaţiilor.

* * *
Anul trecut, Legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale şi în Cehia, Germania şi Slovacia