Parlamentarii îşi păzesc spatele

Parlamentarii continuă să lupte împotriva justiţiei, apărându-se astfel de posibilele anchete la care ar putea fi expuşi. Astfel, deputaţii au hotărât să îngreuneze procedura prin care DNA cere avizul pentru reţinerea şi arestarea preventivă a unui parlamentar, procurorii fiind obligaţi să prezinte, mai nou, motivele concrete şi temeinice care să le justifice cererea. Deşi prevederile care dau o superimunitate parlamentarilor au fost declarate neconstituţionale, acestea se regăsesc iarăşi în draftul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor

Parlamentarii îşi iau măsuri de siguranţă împotriva unor noi cereri de arestare preventivă care ar putea veni din partea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În acest context, deputaţii s-au pus în gardă, modificând Regulamentul Camerei, decizie care ar îngreuna considerabil demersurile procurorilor. Astfel, deputaţii doresc ca, de acum înainte, toate cererile venite de la DNA să conţină toate „motivele corecte şi temeinice”. Modificarea regulamentului propusă de deputaţi nu este la prima încercare, aceştia pledând pentru crearea unei „supraimunităţi” şi în urmă cu doi ani, moment în care Curtea Constituţională a României (CCR) a intervenit şi a declarat-o neconstituţională.

Citeşte şi Un cunoscut deputat ieşean a fost condamnat

„Parlamentul nu poate sta în calea justiţie”
Potrivit motivaţiei CCR din anul 2013, astfel de modificări ar duce la o transformare a comisiei juridice a Camerei într-o instanţă de judecată. „Motivele concrete şi temeinice extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Se apreciază că, în acest fel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va exceda unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii”, se arată în decizia CCR de la acea vreme.
Mai mult, există şi voci printre deputaţi care susţin că astfel de modificări nu-şi au rostul. „Parlamentul nu are ce căuta în procesul de justiţie. Cu toate acestea, în cazul unui parlamentar care este acuzat, ar trebui totuşi să se urmeze nişte paşi procedurali. Fac referire aici la faptul că de cele mai multe ori se cere atât începerea urmăririi penale, cât şi arestarea preventivă în aceeaşi zi sau săptămână. Consider că mai întâi îl cercetezi pe om şi după aceea hotărăşti dacă îl şi arestezi, nu totul într-o mare grabă, cum se face la noi”, este de părere deputatul ieşean Petru Movilă (PMP).
Pentru respectarea actului de justiţiei militează şi deputatul liberal Costel Alexe, care este de părere că solicitările procurorilor sunt întemeiate şi prezintă de la sine motivele concrete şi temeinice. „Noi, tot timpul am fost pentru respectarea justiţiei şi nu vrem să fim o oprelişte în calea ei. Mai mult, plecăm de la buna-credinţă că tot ce ajunge din partea DNA sau a organelor de anchetă sunt acte întemeiate şi justificate. Cert este că în ultima perioadă sunt din ce în ce mai multe cazuri în care se cere încuviinţarea urmăririi penale şi a arestării preventive”, remarcă deputatul.

Citeşte şi Doi parlamentari ieşeni sunt urmăriţi penal

Supraimunitate fără intenţie, dar cu direcţie
Potrivit preşedintelui comisiei de modificare a Regulamentului Camerei, Gheorghe Emacu, schimbarea articolului 195 astfel încât parlamentarii să beneficieze de o superimunitate nu a fost premeditată. „Acest text a fost preluat din trecut, din propunerile anterioare, şi pentru că într-adevăr contravine prevederilor constituţionale, va fi eliminat din conţinutul proiectului de hotărâre pentru că există riscul de a apărea o mixtiune în ceea ce înseamnă separaţia puterilor în stat. Nu este o manevră parlamentară, ci poate fi numită o superficialitate sau chiar o neglijenţă care va fi eliminată mâine (25 martie - n.r.) în discuţia Plenului”, a dat lămuriri deputatul ieşean Gheorghe Emacu.
* * *
Modificările art. 195 care prevăd că solicitările DNA trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” ar urma să fie aplicate şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.