România se pregătește de război

Aproximativ 10 milioane de cetăţeni din România, cu vârstele cuprinse între 18 şi 55 de ani, sunt apte să devină militari în rezervă. Un proiect de lege din 2011, vechi de patru ani a fost scos recent de la naftalina senatului în contextul desfăşurărilor de forţe ruseşti în Siria și a crizei refugiaţilor.
 

Proiectul prevede că din ianuarie 2017, orice cetățean român cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani, care nu a fost condamnată penal, nu face parte din organizații interzise de lege poate încheia cu Ministerul Apărării un contract individual pe o durată iniţială de minimum 4 ani, prelungit ulterior cu câte 3 ani, prin care se angajează ca, în caz de necesitate, să facă parte din armată în calitate de rezervist.

Rezerviştii voluntari vor fi plătiţi, pe timp de pace, cu 10% din soldă, mai puţin în cele 15 zile de instrucţie în care, fiind scoşi din producţie, vor primi solda întreagă. Solda celui mai mic grad, adică cel de soldat, e de 1.500 de lei. Astfel, o persoană care s-ar califica precum rezervist, ca simplu soldat, ar primi lunar 150 de lei. În funcţie de performanţele militare, rezerviştii pot înainta în grad, iar solda poate depăşi 2.000 de lei pe lună în caz de mobilizare.

Conform proiectului, firmele la care lucrează vor fi obligate să le păstreze locul de muncă pe durata misiunii, iar angajatorul are dreptul la compensanții financiare pentru perioada în care un angajat lipseste de la muncă pentru a participa la instruiri sau misiuni pe timp de pace, fondurile urmand a fi asigurate, ca și în cazul plății rezerviștilor, din bugetul Ministerului Apărării. Acest aspect nu se aplică însa persoanelor fizice care exercită profesii liberale.

Pot deveni rezerviști militari toți tinerii care doresc acest lucru, dar și soldații și gradații profesioniști care indiferent de motiv au trecut în rezervă, cu precizarea că, timp de trei ani, având în vedere că sunt persoane deja instruite, nu participă la programe de instruire. După trei ani, intră în același program de instruire ca și cei care sunt debutanți în această calitate. În perioada de pregătire, rezerviștii voluntari vor fi detașați la MApN.

Statutul rezerviștilor voluntari stabilește cadrul legislativ general, pentru construirea și pregătirea rezervei umane, necesare instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, în situații de criză, la mobilizare și război. Potrivit proiectului, rezerviștii voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat, care consimte pe bază de contract individual, pe durată determinată, să încadreze funcții în statele de organizare ale structurilor din cadrul MApN.

Rezerviștii voluntari sunt cetățeni români, bărbați și femei, cu domiciliul în România. Totodată, proiectul inițiat de Guvern stabilește proveniența, drepturile și obligațiile, modul de recrutare și selecție, precum și modul de îndeplinire a serviciului militar de către rezerviștii voluntari. În același timp sunt stabilite drepturile și obligațiile angajatorilor care au relații de muncă sau de serviciu cu rezerviștii militari.

De știut este faptul că, conform proiectului, la instituirea stării de asediu, precum și la declararea stării de mobilizare și a stării de război, contractele rezerviștilor se suspendă, ei fiind concentrați/mobilizați și încadrați pe aceleași funcții. La desconcentrare sau declararea demobilizării rezerviștii voluntari sunt desconcentrați sau demobilizați, iar contractele se derulează în continuare până la expirarea acestora.

antena3.ro