Start în competiţia pentru capitală europeană a culturii

Printre cele mai importante lucruri în cursa pentru titlul de capitală culturală se numără lobby-ul politic, acolo unde Iaşul suferă * în cazul unui succes, capitala Moldovei ar putea beneficia de fonduri importante în perioada 2016 - 2021 * în mai 2013, cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” a organizat o dezbatere cu tema „Iaşi - Capitală Culturală Europeană”, manifestare la care au participat factori decizionali atât de la nivel local, cât şi de la nivel central

Iaşul are la dispoziţie zece luni pentru a-şi pregăti dosarul de candidatură la titul de capitală culturală europeană în anul 2021. Ministerul Culturii a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, apelul către oraşele interesate să participe la competiţie. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 octombrie 2015.

Trebuie semnat un acord politic interpartinic

Unul dintre criteriile definite de europeni în stabilirea capitalei culturale este capacitatea de a produce rezultate, iar primul lucru care trebuie întreplinit în acest context ţine de o „susţinere politică extinsă şi solidă, precum şi de un angajament durabil din partea autorităţilor locale, regionale şi naţionale”. Astfel, Uniunea solicită oraşelor-candidat să prezinte un angajament politic interpartinic pe termen lung faţă de proiect. Potrivit oficialilor europeni, experienţa altor oraşe a arătat că foarte multe dintre acestea s-au confruntat cu schimbări ale conducerii politice în perioada de 7 ani dintre depunerea dosarului de candidatură şi sfârşitul anului pentru care este acordat titlul. „Este esenţial ca toate partidele politice (atât la nivelul municipalităţii, cât şi la nivel regional şi naţional) să considere că acţiunea CEAC (capitală europeană a culturii, n.r.) constituie un efort nepărtinitor în numele oraşului. Evaluările au evidenţiat în mod constant problemele generate de instabilitatea politică”, se arată în ghidul lansat în sprijinul oraşelor care vor să participe la competiţie. Deocamdată, la Iaşi, nu există un astfel de angajament. În schimb, în august 2013, a fost înfiinţată Fundaţia Iaşi - Capitală Culturală Europeană care are ca scop desfăşurarea de activităţi de formare a specialiştilor, de organizare a evenimentelor culturale, de strângere de fonduri şi finanţare, de marketing şi de lobby pentru a obţine titlul european.

Cu cine va concura Iaşul

Alături de Iaşi, alte oraşe din România care şi-au manifestat intenţia de a candida la titlul european sunt Cluj, Timişoara, Craiova, Alba Iulia sau Sfântu Gheorghe. La baza desemnării capitalei vor sta şase criterii principale: contribuţia la strategia culturală pe termen lung, dimensiunea europeană a programului cultural, conţinutul cultural şi artistic, capacitatea de a produce rezultate, implicarea publicului şi gestionarea strategiei. „Procesul de selecţie se derulează în două etape: preselecţia (stabilirea listei restrânse) şi selecţia finală. În dosarul de candidatură, oraşele candidate prezintă obiectivele, programul, planul financiar, structura de conducere etc. (...) Cu puţin timp înainte de reuniunea de selecţie finală, o delegaţie din partea juriului poate vizita fiecare oraş preselecţionat”, se mai precizează în documentaţia disponibilă pe site-ul oficial al competiţiei. Potrivit sursei citate, juriul este format din 12 membri, câte trei desemnaţi de Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană, unul de Comitetul Regiunilor şi alţi doi de Ministerul Culturii. Nominalizarea oraşului este anunţată de cea din urmă autoritate menţionată în baza recomandărilor făcute de juriul format din cei 12 experţi.

Capitala culturală încasează 1,5 milioane euro

Oraşul care va primi titlul european, anunţul fiind programat în cursul anului 2016, poate încasa de la Comisia Europeană un premiu special, de 1,5 milioane euro, dacă în perioada celor 4 ani de pregătire a evenimentelor din 2021 a respectat întocmai programul asumat în 2015. Banii europeni sunt însă un bonus, având în vedere experienţa Sibiului din 2007 care a arătat că autorităţile locale şi centrale alocă resurse financiare importante pentru sprijinirea proiectului. Astfel, proiectele Iaşului ar putea primi finanţări, iar obiective culturale precum Filarmonica de Stat, şi nu numai, ar putea să fie modernizate. Preşedintele Fundaţiei Iaşi - Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Cântec, nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri.

 

Comisia Europeană afirmă că este esenţial ca la nivelul unui oraş candidat la titlul de capitală culturală europeană se existe un angajament politic interpartinic pe termen lung faţă de proiect. Deocamdată, nu a fost iniţiat un astffel de acord din care să facă parte autorităţile publice locale şi partidele politice