Cum a dispărut o pădure de la marginea Iaşului

 În urmă cu şase ani, primăria municipiului Iaşi coordona plantarea pomilor pe dealul Şorogari, chiar la marginea oraşului * după împăduririle din iunie 2010, astăzi nu mai există nici urmă de puiet în zona respectivă, ci doar găuri în pământ * lucrările s-au făcut fără supraveghere de specialitate, iar la sfârşitul zilei, lucrătorii erau văzuţi cum plecau acasă cu puieţii sub braţ * garda forestieră a depistat, la ultimul control de anul trecut, pagube uriaşe în cazul împăduririlor de la marginea Iaşului * zeci de oameni care au proprietăţi în zona Şorogari, peste care s-au făcut împăduriri fictive, se luptă de ani buni cu autorităţile ieşene pentru recuperarea terenurilor * poziţionarea parcelelor faţă de drumul european E58, unde interesele sunt mari, le face misiunea imposibilă

Un teren de la marginea Iaşului pe care, în urmă cu şase ani, s-au plantat, teoretic, zeci de hectare de pădure este, în prezent, pustiu. Sutele de mii de puieţi nu au răsărit niciodată din pământ, deşi s-au tocat milioane de lei în întreaga operaţiune. De atunci, au urmat alte etape de împăduriri în zonă, ultima fiind făcută la începutul anului trecut, pe o cheltuială totală de 500.000 lei din buzunarul ieşenilor. În prezent, pe dealul de la Şorogari nu se vede nici urmă de puieţi sau de pomi plantaţi acum şase ani. Povestea împăduririlor fictive de la Şorogari a început în 1992, când pe terenul cu pricina înfloreau livezi întregi de pomi fructiferi şi viţă de vie. Culturile aparţineau atunci unei asociaţii de agricultori, iar mai apoi au fost vândute către Vinifruct Copou SA, o firmă condusă de un afacerist băcăuan. Doi ani au rezistat viile sub administrarea firmei, care mai apoi a falimentat. Din 1994 şi până în 2010, zona a fost abandonată, iar tot ce s-a construit înainte a fost distrus până la nivelul pământului. În iunie 2010 a avut loc prima operaţiune de împădurire, sub coordonarea autorităţilor judeţene, care au chemat tot alaiul televiziunilor naţionale. Plantaţiile s-au făcut pe terenurile a 37 de proprietari, membri ai asociaţiei agricultorilor de la care au fost vândute terenurile către Vinifruct Copou SA. Jumătate dintre ei nu şi-au primit pământurile nici până în prezent, din cauza intereselor care planează pe zona cu largă deschidere la drumul european E58. Unul dintre păgubiţi este Florin Lăpuşneanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor, Filiala Iaşi. A lucrat 30 de ani în pomicultură, iar în întreaga sa carieră a participat la plantarea a peste o mie de hectare de pădure. A acceptat să stea de vorbă cu redactorii cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” şi a povestit, în amănunt, cum s-a cheltuit banul public pe împăduririle fictive de la Şorogari.

„Asociaţia din care făceam parte avea în acea zonă peste 57 de hectare de teren. După ce culturile au fost abandonate, o parte dintre membrii fostei asociaţii şi-au luat pământul înapoi, alţii nu. Aveam şi eu teren acolo şi încă încerc la primărie, de ani de zile, să-l recuperez. În urmă cu şase ani, întâmplarea a făcut să am drum în zona Şorogari, chiar în ziua în care se făceau primele împăduriri pe terenurile noastre. Erau vreo 200 de oameni care au participat atunci la acţiunea de împădurire. Îmi amintesc că totul s-a terminat în jurul orei 16.00 şi am văzut cum mulţi dintre tinerii care au fost la plantat mergeau spre casă cu puieţii sub braţ. Deci, o parte dintre puieţi au fost luaţi acasă de oameni. Apoi, a mai fost o operaţiune de împădurire de 40 de hectare. Doar jumătate dintre pomi s-au prins, ceilalţi s-au uscat imediat”, a povestit Florin Lăpuşneanu.

 

Nereguli sesizate de Garda Forestieră

 

La acea vreme, campania s-a făcut cu voluntari şi făcea parte dintr-un amplu proiect al primăriei municipiului Iaşi pentru echilibrarea suprafeţelor verzi, la nivelul normelor europene. Asta în contextul în care, în paralel, se făceau defrişări în zona Ciric, pentru modernizarea zonei de agrement.

 

Imaginile de mai jos a fost realizate la prima etapă de împădurire de la Șorogari, acolo unde acum nu se vede urmă de pom.

„La plantările de acum şase ani s-a greşit în mai multe aspecte. Nu au avut specialişti care să-i îndrume. De exemplu, au plantat puieţii fără să-i ude imediat după plasarea lor în pământ. Era recomandat o găleată de apă pentru fiecare puiet. Astfel se putea scoate aerul din pământ. Nu s-a întâmplat aşa, motiv pentru care rădăcina a mucegăit. Uitaţi, nu se vede nici urmă de pom plantat. Acolo, mai sus, sunt nişte găuri în pământ de unde nu iese nimic”, a indicat Florin Lăpuşneanu la faţa locului.

 

În prezent...

Primele împăduriri la Şorogari au avut loc în iunie 2010. În primăvara anului trecut, o altă etapă de împăduriri a fost realizată de municipalitate cu firma Zooprod SRL Huşi, care a încasat un contract de 498.000 lei fără TVA. În urma unui control efectuat la finele anului trecut de Direcţia Silvică Iaşi, Ocolul Silvic Iaşi, Garda Forestieră Suceava şi reprezentanţi ai Primăriei Iaşi privind împăduririle din Şorogari, s-a ajuns la concluzia că pierderile înregistrate sunt de 50,1% pentru o suprafaţă de 21,03 hectare şi 60,5% pentru o suprafaţă de 18,71 hectare. Mai mult de atât, pe anul 2016 există propuneri de lucrări de completare pentru o suprafaţă de 21,85 hectare, ca urmare a neregulilor depistate.

 

Pagube similare la Aroneanu, Cucuteni şi Ipatele

 

Împăduririle făcute în bătaie de joc au costat scump economia judeţului. În septembrie, anul trecut, Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi a scos din visterie suma de un milion de lei pentru continuarea unor lucrări nefinalizate la termen. Contracte bănoase au fost semnate cu firme falimentare în comunele Aroneanu, Cucuteni şi Ipatele (vezi detalii aici), în cadrul unui proiect mai amplu de împădurire a zonelor cu risc în alunecări de teren. Suma reprezenta 80% din valoarea totală necesară, iar diferenţele urmau să fie suportate de cele trei comune partenere, în completare finanţării nerambursabile de 3.507.564 lei, acordată de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). „Întârzierile semnificative înregistrate de consiliile locale Aroneanu, Cucuteni şi Ipatele, în achitarea contribuţiei proprii pentru implementarea proiectului au fost generate de lipsa de resurse financiare. Frecventele întârzieri în decontarea cererilor de tragere, cu o perioadă ce depăşeşte chiar un an, au determinat un grad scăzut de realizare a lucrărilor, creând dificultăţi financiare executanţilor”, explicau şefii CJ Iaşi. Consilierii județeni au dat vina, mai apoi pe Administrația Fondului pentru Mediu (detalii aici). Cele mai mari pagube s-au înregistrat la Cucuteni. Aici, primele contracte au fost semnate în 2009, cu o durată de implementare de 60 de luni, la care s-a adăugat o prelungire de opt luni, până în august, anul trecut. Firma SC Data Incorporated SRL Iaşi, care a pus mâna pe un contract de 1,1 milioane lei în 2011 a reuşit, în patru ani, „performanţa” de a planta doar 10 hectare din totalul de 54,3, generând o pagubă de aproape un milion de lei. În total, pentru toate cele trei comune, a fost generată o pagubă de 1,4 milioane lei.

 

* * *

„Au plantat puieţii fără să-i ude imediat după plasarea lor în pământ” - Florin Lăpuşneanu, proprietar păgubit de la Şorogari

 

* * *

La ultima împădurire din Şorogari, de anul trecut, s-au platat 198.680 puieţi, dar mai bine de jumătate nu s-au prins

* * *

Garda Forestieră a descoperit nereguli majore în cadrul unui contract de 500.000 lei cu o firmă vasluiană

* * *

La împădurirea de acum şase ani, lucrătorii au fost surprinşi când plecau acasă cu puieţii

***

Împăduriri fictive care au scos din bugetul judeţului suma de un milion de lei au fost făcute şi în Aroneanu, Cucuteni şi Ipatele, cu firme falimentare

 

Vezi si Traseul hoţilor de buzunare din autobuze - EXCLUSIV