Remedii din plante pentru prostatita acută

Ghimpele (Xanthium spinosum) este o plantă cu acţiune decongestivă certă care poate fi utilizată în cazuri mai puţin avansate de adenom de prostată. Specialiştii în fitoterapie dau ca sigură evitarea actului operator în acest caz, după trei-cinci săptămâni de cură. Numărul micţiunilor nocturne se va reduce la jumătate, durerile micţionale se diminuează, usturimile pe uretră dispar, iar în timp prostata revine la volumul normal. O cură completă durează însă între jumătate de an şi un şi jumătate, în funcţie de stadiul bolii şi de reactivitatea organismului.

Se prepară decoct dintr-un gram de plantă la 200 ml de apă şi se consumă călduţ, cu jumătate de oră înainte de masă. Se beau două căni/zi în primele şase luni, iar mai apoi apoi câte o cană/zi, cu precizarea că în timpul tratamentului sunt interzise complet alcoolul, murăturile, condimentele şi laptele.

Mod de preparare

Se mai poate folosi o tinctură 10%, câte 20-40 picături, sau decoct 2-4%, 100 ml, ambele remedii de două-trei ori/zi, între mese, în cure de una-două săptămâni/lună din ghimpe, frunze de tuia, urzică moartă albă, rostopască, gălbenele, coada şoricelului, cimbrişor şi frunze de mesteacăn, în părţi egale.

La aceste remedii se poate asocia şi un ceai diuretic, acesta mărind cantitatea de urină eliminată din organism: infuzie din muguri de pin (20-30 muguri la un litru de apă, trei căni/zi timp de două săptămâni) sau ulei de pin (10-20 picături în puţină apă caldă de două-trei ori pe zi, înaintea meselor principale).

Alte remedii

Există şi alte câteva remedii naturale utile recomandate de fitoterapie în tratamentul afecţiunilor prostatei:

infuzia din muguri de plop - se pune o linguriţă de muguri uscaţi într-o cană cu apă clocotită şi se beau două-trei ceşti pe zi;

infuzie din cozi de cireşe amare - peste două linguriţe de cozi uscate şi mărunţite se toarnă 200 ml de apă clocotită şi se acoperă timp de zece minute (se bea câte o ceaşcă de ceai înaintea meselor principale);

infuzie din rădăcină de pir - o linguriţă de rădăcini uscate şi mărunţite la 200 ml de apă clocotită, câte două-trei căni de ceai călduţ pe zi;

macerat de merişor - patru linguri de plantă mărunţită se pun la macerat într-o cană cu apă rece timp de un sfert de oră, după care se strecoară, iar peste planta rămasă se toarnă apă clocotită. Se fierbe încă un sfert de oră, se ia de pe foc şi se mai lasă acoperită încă zece minute, după care se strecoară. Cele două cantităţi de ceai se amestecă şi se consumă pe parcursul unei singure zile.

I.TÂRNOVEANU