„Dezvoltarea în turism se face în mod haotic şi atipic“

* directorul Constantin Apostol a precizat că lipseşte o strategie pragmatică în domeniul turismului * în Moldova fiecare administraţie derulează propriile proiecte fără a le integra şi a aduce plus valoare întregii regiuni * şefii din administraţia publică se laudă cu investiţii, dar rezultatele întârzie să apară

Proiectele derulate de autorităţile publice din Regiunea de Nord-Est pentru sprijinirea turismului sunt asemenea unor piese din puzzle-uri diferite. Deşi mai toate administraţiile judeţene sau locale au în derulare proiecte finanţate de la buget sau din bani europeni pentru încurajarea unui domeniu care ar putea aduce numeroase investiţii private în comunităţi, nu există corelare a acestora pe niciun palier.

Antreprenor: „Strategiile de dezvoltare în turism sunt confuze“

Şefii de consilii judeţene sau edilii unor zone cu reale posibilităţi de dezvoltare a turismului s-au grăbit să prezinte proiectele pe care le au în derulare sau intenţionează să le depună pentru accesarea fondurilor disponibile în perioada 2014-2020 pentru acest domeniu. Cei mai mulţi au recunoscut că trebuie să investească masiv în infrastructura de transport care, în prezent, lasă de dorit în multe localităţi şi face regiunea greu accesibilă.

Cu ce se laudă
Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, a declarat că la capitolul puncte slabe în dreptul judeţului Botoşani pot fi trecute infrastructura rutieră slabă şi promovarea deficitară. „Nu mai există judeţ în România care să aibă titani ai unei naţii cum are judeţul Botoşani. Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, George Enescu, Grigore Antipa şi foarte multe alte nume. Noi, CJ-ul, avem proiecte de modernizări de drumuri, cum ar fi cel care duce la mănăstirea Coşula, dar şi modernizarea ansamblului monahal de la Coşula, undeva la peste 5 milioane de euro“, a afirmat Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani. Acesta susţine că s-a început o campanie de promovare turistică în mediul online, dar şi în rândul agenţilor de turism a obiectivelor ce pot fi vizitate în judeţul Botoşani.

Tot pentru promovare a accesat bani europeni şi Consiliul Judeţean Bacău. „Judeţul Bacău nu reieşea din statistici sau alte situaţii că ar fi o destinaţie cu un capital turistic, de aceea am accesat acest proiect de dezvoltare a imaginii turistice a judeţului şi să folosim ce avem ca puncte forte“, a declarat Ionel Floroiu, vicepreşedinte al CJ Bacău, la finalizarea proiectului ProBacTur. Proiectul a scos în evidenţă potenţialul judeţului. „Avem, aşadar, cele două staţiuni, care, cu o promovare bună şi cu investiţii în turism şi agrement în zonă, ar putea să atragă mai mulţi turişti. Slănic Moldova ar putea să redevină Perla Moldovei, cum i se spunea şi cred că va redeveni din perspectiva investiţiei care are loc, acea pârtie de schi, dar avem şi staţiunea Tg. Ocna, prin Salina Tg. Ocna care este tot mai promovată de agenţiile de turism din ţară“, a adăugat Floroiu.

Ca şi alte judeţe, bulinele negre ale Bacăului revin tot infrastructurii care ţin turiştii departe de zonele de vis ce merită vizitate. „Mai avem câteva locuri ce pot fi promovate. Lacul şi barajul «Poiana Uzului» şi cascada din zona Înţărcătoarea sunt zone foarte frumoase. Principalul impediment aici este infrastructura. La turismul cultural şi ecumenic nu ne putem compara cu Braşov, Neamţ sau Suceava, dar avem câteva obiective interesante pe care le-am putea promova“, este de părere Floroiu.

„Mai avem multe de făcut“
Pentru ca numărul turiştilor să crească, edilii staţiunii Tg. Ocna au demarat mai multe proiecte de modernizare. Salina este punctul forte al localităţii. „Avem turişti la baza de tratament, ştrandul cu apă sărată şi Salină. Mai avem multe de făcut. Acum lucrăm la canalizare şi împreună cu Consiliul Judeţean se modernizează o stradă. Este nevoie de bani pentru infrastructură. Am participat la târguri de turism unde am promovat staţiunea noastră“, a declarat Ştefan Şilochi, primarul staţiunii Tg. Ocna.

Cum s-au tocat banii din turism

Şi la Iaşi, autorităţile vor să dezvolte potenţialul balneo. Recent, consilierii locali au aprobat un proiect prin care să poată fi atrase fonduri europene pentru modernizarea zona de Agrement – Tratament Nicolina. Deşi această investiţie a fost pusă pe tapet în nenumărate rânduri de edilii ieşeni, abia acum se fac paşi concreţi pentru întocmirea documentaţiei ca va fi depusă în următorul exerciţiu financiar 2014-2020.

„Poţi spune că zona este o mică Elveţie“
Judeţul Neamţ are un potenţial turistic foarte mare, însă lipsa infrastructurii, precum şi a unei strategii unitare de punere în valoare a obiectivelor de valoare, conduce la o exploatare ineficientă a acestuia. Potrivit preşedintelui CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, judeţul are multe puncte de atracţie, dar minusurile din domeniu, generate de criza financiară, împiedică dezvoltarea reală a turismului. „Atuurile judeţului Neamţ sunt poziţia geografică, frumuseţile naturale, poţi spune că zona este o mică Elveţie. Însă, din punctul de vedere al structurii şi al infrastructurii, suntem rămaşi în urmă. Soluţia o reprezintă atragerea de fonduri. În perioada 2014 – 2020, vom face proiecte pentru infrastructura judeţului, iar în acest fel, fiecare localitate în parte poate beneficia de 5-6 milioane de euro“, a spus Culiţă Tărâţă. Administraţia pietreană mizează pe organizarea de evenimente care să promoveze zona: „Ceea ce încercăm noi să facem este să atragem cât mai mulţi turişti în oraş şi în zonă, dar avem unele lipsuri pe partea de finanţare. Strategia noastră vizează şi înmulţirea evenimentelor, deja am demarat-o în luna iulie, cu ocazia Zilelor Oraşului, când am avut foarte mulţi turişti“.

ANALIZĂ Faţetele turismului la periferia Uniunii Europene

La Vaslui, administraţia mizează pe turismul ecumenic. „Cred că una din cele mai mari perspective în domeniul turismului o constituie mănăstirile. Intenţia noastră e să facem un traseu turistic începând de la Soroca şi terminând la Putna. De la o graniţă a lui Ştefan cel Mare până la mormântul domnitorului, în parteneriat cu judeţele Iaşi şi Suceava. Alte posibilităţi ar fi cele de punere în valoare a monumentelor istorice din judeţ şi a muzeelor din Vaslui şi Bârlad“, a spus Vasile Mihalachi, vicepreşedinte CJ Vaslui.

Adevărata problemă a fost subliniată de şeful Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Constantin Apostol. „Avem un cadru natural deosebit, zone în care oamenii nu au reuşit să distrugă totul şi care pot fi folosite pe diverse tipuri de turism. Pe de altă parte, lipseşte o strategie pragmatică care să pună în valoare resursele turistice, iar atunci, dezvoltarea se face în mod haotic şi atipic. Au dispărut cu totul anumite tradiţii legate de petrecerea timpului liber, de artă culinară, de anumite sărbători, pe care să le performăm“, a spus Apostol.

Oportunităţi: Termen limită pentru finanţări de 4,8 milioane de euro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est derulează în această perioadă o consultare publică cu privire la dezvoltarea unor circuite cultural-religioase ce reunesc într-un mediu organizat cele mai renumite mănăstiri şi biserici din Regiunea Nord-Est. Pentru definirea unui itinerar reprezentativ a fost elaborat un chestionar care va sta la baza dezvoltării ulterioare a produselor turistice, în funcţie de preferinţele: potenţialilor turişti, agenţilor economici din domeniul turismului, operatorilor de turism, instituţiilor publice. Chestionarul îl găsiţi AICI