Strategia Iaşului pentru următorul deceniu cultural COMENTEAZĂ

Propunerea de strategie culturală a municipiului Iaşi pentru următorul deceniu este în dezbatere publică, începând de ieri. Draftul documentului programatic a fost redactat de prof. univ. dr. Florin Cîntic, vicepreşedintele Fundaţiei Capitală Culturală Europeană în 2021. „Obiectivele strategie pentru următorii 10 ani vizează transformarea culturii într-un vector de dezvoltare a oraşului şi regiunii, implementarea conceptului de democraţie culturală şi asumarea de către Iaşi a rolului de releu regional în domeniul valorilor culturii şi democraţiei europene, precum şi a strategiilor de dezvoltare a creativităţii şi a potenţialului economic al culturii către oraşele partenere Chişinău şi Cernăuţi“, a punctat Florin Cîntic.

Pe baza acestor obiective strategice au fost dezvoltate alte 11 ţinte tematice printre care unele ce ar putea determina dezvoltare economică reală şi crearea de locuri de muncă: „sprijinirea industriilor creative ca vector economic de viitor“ sau „crearea unei platforme de dialog pentru sectorul independent“.

Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

Deşi restaurarea patrimoniului cultural nu mai reprezintă o prioritate în cadrul acestui tip de program derulat de Uniunea Europeană, prima măsură vizată de draftul de strategie face referire la „intervenţia directă sau cofinanţarea, în măsura existenţei resurselor necesare, pentru salvarea patrimoniului prin restaurare şi amenajare. Priorităţi: Muzeul Municipal, Sala Filarmonicii şi Casa Braunstain“. Totodată, printre primele măsuri precizate în proiect se află şi crearea unui „itinerar turistic de patrimoniu, gândit sub formă de pelerinaj, după modele existente în Europa, care pune în valoare patrimoniul creştin din mănăstirile din Moldova“.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

Câteva măsuri au fost precizate şi pentru implementarea conceptului de democraţie culturală- prin care se încearcă introducerea programelor formative în rândul cetăţenilor defavorizaţi din punct de vedere financiar şi educaţional.

Însă, măsurile care ar genera cu adevărat creştere economică sustenabilă pentru comunitate sunt cele care fac legătură la proiectele inovative. Doar câteva astfel de linii directoare au fost punctate: o bază de date cu operatorii din domeniul industriilor creative din Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi (Mapping Creativ Iaşi), un centru internaţional al creativităţii situat în Palatul Braunstain, dar şi transformarea Iaşului într-un hub creativ pentru întreaga zonă. Şi spaţiul în care funcţionează în acest moment Cinema Victoria este adus în discuţie. În acesta ar putea funcţiona un centru de arte contemporane, „cu dominantă pe new media şi arte vizuale“.

Primele reacţii ale Comisiei de cultură
Draftul strategiei a fost transmis Comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Iaşi, iar primele discuţii pe baza documentului au fost tensionate. Unii consilieri locali au atras atenţia că strategiei îi lipseşte o „coloană vertebrală“, o viziune pentru 2021. În replică, vicepreşedintele Iaşi 2021 a precizat că documentul este unul perfectibil şi de aceea se află în dezbatere publică. Acesta a anunţat că la mijlocul lunii martie va fi propus şi conceptul în jurul căruia va fi construit dosarul de candidatură, pe care Iaşul trebuie să-l pregătească până în octombrie 2015 pentru a putea să intre în competiţia pentru Capitală europeană a culturii în 2021.

Proiect inedit la TVR Iaşi
În cadrul dezbaterii cu reprezentanţii industriilor creative de joi, 19 februarie, echipa TVR Iaşi a anunţat derularea proiectului Ia'şi Descoperă - Capitală Culturală Europeană. Astfel, studioul regional de televiziune din Moldova a invitat timp de o săptămână la Iaşi echipe de realizatori TV din foste capitale culturale europene care să vadă şi să reflecte oraşul din unghiul propriu de vedere. Printre echipele care se vor afla în capitala Moldovei, la finele lunii martie, se numără cele din Atena, Sibiu, Santiago de Compostela şi Cracovia, dar şi una din Chişinău.

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

11 oraşe în cursa pentru Capitală europeană a culturii în 2021
* Iaşul va intra în competiţie cu Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Timişoara
La întâlnirea organizată de Ministerul Culturii, din 16 februarie, au luat parte reprezentanţi din 11 oraşe. Potrivit datelor transmise de organizatori, la începutul acestei săptămâni, la Bucureşti au fost prezenţi oficiali din: Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Timişoara. „După experienţa minunată numită Sibiu 2007, aşteptăm cu nerăbdare să scriem încă o poveste de succes. Oraşul câştigător va primi în centrul său o întreagă lume şi va avea vizibilitate la nivel internaţional, pentru că va derula proiecte culturale cu alte state membre UE, cu ţări candidate, cu potenţiali candidaţi la UE, dar şi cu state terţe, care nu fac parte din Uniunea Europeană”, a transmis Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Naţională a României şi a reprezentat o sesiune de informare privind competiţia la care doresc să se înscrie oraşele pentru a deveni Capitală europeană a culturii în 2021.
S-au schimbat regulile
La sesiunea de informare au mai fost prezenţi alături de Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, Sylvain Pasqua, responsabil de acţiunea Capitale Europene ale Culturii, în cadrul Direcţiei Generale Educaţie, Audiovizual, Cultură, de la Comisia Europeană, Iulia Deutsch - şef adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Nadia Tunsu, directorul Direcţiei de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii. „Trebuie spus că, faţă de momentul din 2007, regulile s-au schimbat. În aprilie 2014, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat o nouă Decizie – 445/2014. În contextul acestei decizii, Ministerul Culturii a publicat, în decembrie 2014, două texte – Apelul pentru candidaturi şi Regulamentul de procedură. Un alt document important este Ghidul pentru pregătirea candidaturilor. Pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, dimensiunea oraşului nu este importantă – putem avea printre candidaţi şi oraşe mai mici, care pot alătura şi regiunile limitrofe – zone ce pot depăşi graniţa naţională, putând fi asociat şi un stat care nu trebuie să fie neapărat stat membru UE”, a detaliat Sylvain Pasqua.

„Mă aflu în situaţia, deopotrivă ingrată şi de invidiat, de a fi Ministru al Culturii în momentul în care mai multe oraşe puternice din România concurează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Ştiu, ca om de cultură, în primul rând, că toate oraşele româneşti candidate merită să fie Capitale Culturale Europene” –Ioan Vulpescu, ministrul Culturii

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015, şi cea de selecţie finală, septembrie 2016. Juriul va fi format din zece experţi europeni, numiţi de instituţiile europene, după cum urmează: trei de către Parlamentul European, trei de către Consiliul Uniunii Europene, trei de către Comisia Europeană. Un membru va fi selectat de Comitetul Regiunilor.

Capitalele europene ale culturii 2015, la start FOTO

Iniţiativa de a desemna anual capitale europene a culturii a pornit în 1985, iar până în prezent mai mult de 50 de oraşe au primit acest titlu. În anul 1985, Atena a fost primul oraş desemnat Capitală Europeană. Oraşul câştigător din România va împărţi titlul, în 2021, cu un oraş din Grecia, dar şi cu un oraş câştigător din ţările candidate şi potenţialii candidaţi la UE (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Ţările cu vocaţie europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraş asociat acţiunii.

Draftul de strategie poate fi consultat AICI