Mărturii în premieră din lanţul mitei de la Universitatea de Medicină EXCLUSIV

Scandalul recent de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iaşi scoate la iveală un adevărat sistem, foarte bine pus la punct, de oferire a mitei. Acesta stârneşte reacţii diverse în rândul studenţilor şi absolvenţilor care, sub protecţia anonimatului, au dezvăluit pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei” detalii privind motivele şi modalităţile prin care şpaga ajunge în buzunarele profesorilor.

Un munte de bani în casa soţilor Dorobăţ

Aceştia susţin că profesorii lor cer sau acceptă mită nu neapărat pentru că ar avea salarii mici, ci pentru că aşa au fost obişnuiţi de studenţii străini. „Ei au început să ofere bani în schimbul unor note mai bune la examen. În străinătate este foarte greu şi scump să termini o facultate de Medicină şi de aceea au început să vină tot mai mulţi studenţi străini la noi în ţară. Dacă nu ştiau că aşa e sistemul aici, nu mai veneau. Au venit pregătiţi pentru că au aflat din generaţie în generaţie. În UMF, cel puţin de zece ani se practică astfel de lucruri. Şi pe vremea când sora mea era studentă, se proceda la fel”, a precizat unul dintre studenţii cu care am stat de vorbă. Conform statisticilor, la UMF Iaşi ar fi înscrişi cei mai mulţi studenţi străini din ţară. Practic, Iaşul depăşeşte chiar şi Bucureştiul. Aproape 2.360 de tineri de peste hotare sunt înscrişi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, în timp ce în Capitală sunt aproape 2.340, iar la Cluj în jur de 2.160.

EXCLUSIV Clanurile din Universitatea de Medicină

Tarife diferenţiate pentru români şi străini

Studenţii de la UMF insistă asupra faptului că nu ar trebui făcută o generalizare şi că nu toţi profesorii procedează la fel. Unii ar cere din start bani pentru a promova mai uşor examenele, alţii ar primi propuneri direct de la studenţi pe care le şi acceptă, în timp ce alţii refuză din start ideea. „Când un profesor aşteaptă să primească bani, subiectele de la examene sunt făcute în aşa fel încât să nu poată fi rezolvate. Pur şi simplu nu se găsesc în cărţile de studiu”, a adăugat un alt student. Cu toate astea, în UMF se ştie că profesorii universitari care aleg să primească şpagă fac diferenţieri între studenţii români şi cei străini. Astfel, tarifele diferă, fiind stabilite şi în funcţie de specializări. Pentru studenţii români, sumele pornesc de la 50 de euro şi ajung până la 600 de euro. Străinii beneficiază de alte tarife, acestea depăşind, uneori, 1.000 de euro pentru un singur examen.

Gulere albe mânjite de o rutină îngălbenită a şpăgii

Potrivit mărturiilor, cele mai ridicate şpăgi sunt cele de la Medicină Generală, în topul preferinţelor profesorilor de la UMF fiind moneda euro. „Toţi studenţii ştiau că Dorobăţ lua bani de fiecare dată, pentru orice fel de examen. Odată, ea a trecut la un examen doar 50 de persoane din 250, iar apoi o parte dintre cei picaţi au ştiut că pentru a putea trece cu uşurinţă materia trebuie să-i ofere bani. Au fost câţiva care au ales să încerce cu greu să susţină din nou examenul”, povesteşte unul din tineri. Astfel, la un simplu calcul, s-ar putea constata că, dacă 150 de studenţi ar oferi un minim de 100 de euro şpagă pentru a putea trece examenul, câştigul unui profesor ar ajunge la 15.000 de euro pentru un singur examen, la o singură materie, într-un semestru!

Modalităţi de oferire a şpăgilor

De-a lungul anilor, studenţii susţin că profesorii şi-au rafinat metodele de a intra în posesia şpăgilor. Aceştia mărturisesc faptul că, în prezent, banii se oferă apelând la un intermediar sau în mod direct. Potrivit acestora, intermediarul este un student din Universitate în care profesorul respectiv are încredere şi pe care l-a ales pentru a face schimbul. Intermediarul păstrează pentru sine o parte din banii destinaţi profesorului.

Interceptari explozive

O altă modalitate cunoscută de studenţi este abordarea directă. Aceştia spun că procedura şi tarifele sunt stabilite şi se află din timp, din vorbă în vorbă. „De obicei, se pun banii în carnetele de student. Acestea se lăsau pe birou sau erau înmânate direct profesorului. După examen, studenţii mergeau la profesor pentru a le trece notele în carnet, iar printre file se punea o anumită sumă de bani. El spunea că le va da înapoi după câteva zile pentru a avea timp suficient să scrie notele”, a spus o studentă.

Vasile Astărăstoae: „Ies din această luptă nu învins, ci învingător”
„Marele penal” schimbă Rectoratul cu Senatul

O altă modalitate la care apelează studenţii pentru ca banii să ajungă la profesor este aceea de a-i pune într-un plic şi a-i strecura în coşul de gunoi din cabinetul profesorului. „Tu spuneai: «am venit să iau nota». Se ştia de la cei din faţă ce trebuie să faci. Nu vorbeai absolut nimic cu profesorul, îţi sugera discret şi tu îl puneai acolo. Era rând la cabinet. Profesorul spunea «Ne vedem la restanţă». Şi acolo nu trebuia neapărat să te prezinţi”, spune un alt student de la UMF.

Cine sunt plătitorii de şpăgi

Cei mai mulţi dintre studenţii care apelează la astfel de practici sunt cei care au un număr mare de restanţe, cei străini sau cei care nu reuşesc să obţină o notă de trecere în repetate rânduri. „Sunt unii care se chinuie foarte mult fără niciun rezultat. Studenţii săraci, care nu îşi permit să plătească un examen, îl susţin chiar şi de patru ori la rând. Unii profesori trec intenţionat doar o parte dintre studenţii din an la examene, iar pe ceilalţi îi ţin pe loc până în vară”, a precizat o studentă.

Scandalul şpăgilor, ilustrat în caricaturi

Cei care urmează cursurile la UMF spun că deşi la început erau revoltaţi, pe parcurs s-au obişnuit cu gândul că aşa merg lucrurile în universitate. „Devine ceva normal stilul acesta de facultate pentru că ştiai de la început că aşa se procedează”, a spus resemnat un alt student. Aceştia mai spun că erau pregătiţi pentru astfel de „taxe” încă dinainte de a se înscrie la admitere. „Chiar părinţii mi-au spus că aşa va fi, ştiau de la sora mea. Aşa că m-au asigurat că atunci când voi avea nevoie mă vor ajuta cu bani pentru că ştiu sistemul. Unii părinţi nu cred aceste lucruri care se întâmplă în universitate, iar copiii lor se chinuie foarte mult”, a explicat unul dintre cei care au acceptat să povestească traseul şpăgii în UMF.

„Profesionişti de top” de la UMF Iaşi se remarcă prin şpăgile luate

Astfel, pentru că studenţii de la Medicină nu au timp să aibă un job ca să se poată întreţine, părinţii sunt cei care suportă toate cheltuielile. Pe lângă cazare, taxa de şcolarizare şi şpaga pe care trebuie să o dea la unele examene, studenţii sunt nevoiţi să îşi achiziţioneze din banii personali diferite materiale necesare profesiei, dar şi cărţile de studiu, care sunt foarte costisitoare. „Unii profesori te obligă să le cumperi cărţile ca să treci examenul sau că să primeşti o notă mai bună. Nu te întreabă dacă le vrei, ţi le pun pe bancă şi tu trebuie să le cumperi. Unele nu ştii dacă le vei deschide vreodată. Altele ştii tu că trebuie să le cumperi ca să poţi trece examenul, iar una singură constă în jur de 100 de euro”, a subliniat o studentă de la UMF.

Profesorul „Păsărică” a scandalizat România

Studenţii sunt de părere că orice s-ar întâmpla, sistemul va rămâne acelaşi. Ei cred că fie şi dacă pentru o perioadă se vor linişti apele, cu siguranţă se vor relua practicile şi se vor găsi alte metode de lucru care vor implica întotdeauna banii. Andra PETRATRIU

Atunci când există un intermediar, acestuia i se spune numele studentului şi i se oferă suma de bani stabilită, fără niciun fel de garanţie, fără siguranţa că şpaga va ajunge în mâinile profesorului. Studenţii susţin că au încredere pentru că nu au de ales. Cu toate astea, ei spun că au existat şi cazuri în care un anumit student a transmis intermediarului de trei ori aceiaşi bani, dar nu a promovat examenul. Nu se ştie însă dacă profesorul a refuzat să îi dea notă de trecere sau dacă intermediarul şi-a păstrat banii pentru el.

Studenţii de la UMF Iaşi susţin că nu au luat măsuri pentru că s-au obişnuit şi le convine sistemul. Cei care au o situaţie materială precară tac şi înghit, iar cei care ar vrea să se revolte nu au curajul necesar, fiindu-le teamă că nu vor mai ajunge să finalizeze studiile. Mai sunt şi studenţii care aleg să nu se complice. Aceştia spun că s-au conformat pentru că multe dintre obiectele grele din programă nu au nicio legătură cu ceea ce vor face în viitoarea lor carieră. Astfel, preferă să ofere bani şi să acorde timpul de învăţare altor cursuri, considerate mai utile.

Scandalul care l-a îngenuncheat pe rectorul UMF

Trei profesori de la UMF Iaşi, catalogaţi drept „profesionişti de top“, sunt în arest, de la 1 februarie. Acesta este unul dintre ultimele scandaluri de la universitatea ieşeană de medicină. Soţii Carmen şi Gheorghe Dorobăţ, profesori la Facultatea de Medicină Generală, respectiv la cea de Medicină Dentară, au fost acuzaţi de luare de mită. Potrivit procurorilor, aceştia au fost prinşi cu 20 de carnete de student în care erau câte 100 de euro, bani daţi pentru a primi nota 9 la examenul de Anestezie Generală.

Pe de altă parte, examenele la Anatomie erau trecute de unele studente doar dacă plăteau cu sex, aceasta fiind condiţia impusă de profesorul Dumitru Păduraru. Cadrul didactic este acuzat de luare de mită, tentativă de viol şi şantaj. La nici o săptămână de la arestarea celor trei „profesionişti de top”, Vasile Astărăstoae şi-a dat demisia din funcţia de rector, anunţul fiind făcut vineri, 6 februarie. Acesta a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate, iar instanţa a decis să renunţe la una din funcţiile de conducere pe care le deţinea.

Atribuţiile de la UMF vor fi preluate de prorectorul pentru strategii instituţionale, Dragoş Pieptu, dar numai până la finalul alegerilor, care vor debuta în luna mai. Andreea IGNEA