MOLDOVA de 10- „ABC-ul civilizaţiei“ în Suceava din bani europeni

După zece ani de la aderarea României la spaţiul comunitar, autorităţile publice din Suceava şi reprezentanţii mediului de business vorbesc despre beneficiile şi provocările din acest interval * dacă la nivelul administraţiei publice principalul beneficiu vizează fondurile atrase pentru infrastructura rutieră şi de utilităţi publice, reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre banii alocaţi pentru formarea capitalului uman

Inima Bucovinei a beneficiat masiv de fonduri comunitare în primii zece ani din momentul aderării ţării la Uniunea Europeană. Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care era la cârma judeţului şi în primii ani ai exerciţiului financiar 2007-2013, consideră că banii nerambursabile au reprezentat principala sursă de dezvoltare a comunităţii. „Prin proiecte europene, judeţul Suceava a atras fonduri importante, care ne-au permis să facem o serie investiţii ce ar putea fi incluse ABC-ul civilizaţiei: infrastructura de transporturi, extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apa uzată“, a punctat Flutur. Printre proiectele importante punctate de şeful CJ Suceava se numără cel de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată, care a primit finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. „Prin acest o proiect au fost reabilitate vechile reţele de apa-canal şi au fost instalate noi staţii de tratare şi staţii de epurare ape uzate. Vorbim despre un proiect de 120 de milioane de euro desfăşurat în cinci aglomerări urbane: Suceava, Fălticeni, Vatra Dornei, Rădăuţi şi Gura Humorului. Obiectivul proiectului a fost atingerea unui procent de 65% din populaţie conectata la utilităţi. Tot prin POS Mediu a fost abordat şi capitolul referitor la inundaţii, dat fiind faptul ca Suceava este un judeţ cu un grad major de risc de inundaţii“, a declarat Flutur.

 

Acesta a mai adăugat că „un alt proiect extrem de important este modernizarea Aeroportului «Ştefan cel Mare»“. Acest proiect a fost derulat pe Programul Operaţional Sectorial Transport având un buget total 137,8 milioane de lei din care 103,9 milioane de lei au reprezentat buget eligibil. „Proiectele implementare au însemnat dezvoltarea judeţului Suceava. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a încheiat programarea 2007-2013 în poziţia de campioană la absorbţia de fonduri europene nerambursabile. Foarte multe fonduri au venit, iar în prezent ne apropiem, pentru mandatul 2007-2013, de un grad de absorbţie de 95%“, a mai transmis şeful CJ Suceava.

„S-au schimbat regulile în timpul jocului“

Şi primarul Ion Lungu s-a arătat mulţumit de banii atraşi de la UE. „În cei 10 ani am reuşit să atragem fonduri europene de peste 150 de milioane de euro, care au condus la modernizarea oraşului. Cele mai importante proiect sunt modernizarea centrului oraşului, construcţia celor două parcări subterane şi modernizarea esplanadei Casei de Cultură. Am avut foarte multe proiecte, dar acesta este cel mai important“, a spus edilul Sucevei.

Printre proiectele care au ridicat dificultăţi în municipiul Suceava se numără construcţia centralei pe biomasă pentru încălzirea oraşului. „Şi asta din cauza faptului că l-am făcut tot pe o strategie a Uniunii Europene de energie verde. Avem mari probleme. S-au schimbat regulile în timpul jocului, plecând de la numărul de certificatelor verzi şi valoarea certificatelor şi nu în ultimul rând ce s-a întâmplat în ultima perioadă prin schimbarea decontării lemnului în ideea că lemnul de foc nu mai constituie biomasă, un lucru care ne îngreunează foarte mult activitatea de producere a energiei termice pentru oraş, plus întârzierile la decontarea certificatelor. Deci este un proiect făcut pe patent european, s-au schimbat regulile în timpul jocului“, a explicat edilul.

De asemenea, primarul de la Siret consideră că principalul beneficiu al aderării la UE îl constituie banii nerambursabili pentru comunitate. „Cel mai important proiect derulat cu fonduri europene este «Reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatoriului spitalului de Boli Cronice Siret»“, a afirmat primarul Adrian Popoiu. Totodată, probleme au apărut la proiectele derulate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. „Ar trebui simplificate procedurile aşa cum s-a făcut în Polonia. De asemenea oraşele mici ar trebui sa aibă linii de finanţare dedicate“, a mai spus edilul din Siret.

Avantaje vs dezavantaje

Preşedinta Federaţiei Patronale IMM Suceava, Liliana Agheorghicesei, consideră că mediul de afaceri a avut de câştigat în primul deceniu ca parte a UE. „Consider că sunt mai multe beneficii obţinute prin aderarea la spaţiul comunitar. Dintre acestea aş puncta: dezvoltarea unei economii de piaţă şi competitivă, libera circulaţie a mărfurilor, atragerea de investiţii străine, libera circulaţie a cetăţenilor României în spaţiul UE, accesul la fondurile europene, diversitatea acestor fonduri şi surse financiare (structurale, de coeziune), adresabilitatea acestora către toate sectoarele şi domeniile de activitate“, a detaliat Liliana Agheorghicesei. Printre dezavantajele menţionată de preşedinta Federaţiei Patronale IMM Suceava se află „lipsa de experienţă a mediului de afaceri şi a IMM-urilor româneşti comparativ cu cele din UE, migraţia forţei de muncă din România în celelalte state membre UE, costurile (private- societăţile comerciale şi individuale - fiecare cetăţean) crescute care au trebuit suportate şi trebuie suportate pentru a respecta standardele UE“.

Agheorghicesei a vorbit şi despre proiectele derulate de Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava prin POS DRU. Unul dintre acestea a fost „Şcoala pentru femei“. „Acesta a fost un proiect strategic cu activităţi complexe, care a oferit celor peste 1.600 de beneficiari ai proiectului, şansa de a-şi dezvolta competenţele profesionale, antreprenoriale şi manageriale prin programe de formare profesională acreditate ANC, ateliere de lucru, seminarii, work-shopuri, schimburi de experienţă şi bune practici“, a detaliat Liliana Agheorghicesei.

Aceasta a vorbit şi despre perspectivele pentru următorul deceniu în spaţiul european. „România are potenţial să-şi mărească economia în următorii ani. Trebuie să ne concentrăm pe creşterea eficienţei publice şi private, modernizarea infrastructurii, îmbunătăţirea capitalului uman. O atenţie deosebită trebuie acordată susţinerii mediului de afaceri din sectorul IMM- forţa şi motorul economiei româneşti, prin adoptarea de măsuri care să elimine birocraţia, fiscalitatea excesivă şi instabilitatea fiscală, controalele excesive, corupţia, concurenţa neloiala, costurile ridicate ale creditelor, accesul dificil la credite. Prin politici adecvate, stabilitate politică, dezvoltarea parteneriatelor public-private, strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, percepţia mediului economic din România trebuie să evolueze la un mediu favorabil afacerilor“, a explicat preşedinta Federaţiei Patronale IMM Suceava. Oana ŞLEMCO

 

„Nu mai sunt optimismul de acum 10 ani. Lucrurile nu depind numai de noi. UE se află într-o situaţie dificilă. Totuşi încerc să-mi păstrez optimismul şi să sper la un un nivel de trai mai ridicat“- Ion Lungu, primarul Suceavei

 

„Ca o mare provocare pentru perioada următoare se impune recuperarea timpului pierdut din actualul exerciţiu financiar 2014-2020. Sunt întârzieri în special în elaborarea ghidurilor, dar şi în ritmul absorbţiei. De aceea va trebui să regăsim cadenţa şi să recuperăm timpul pierdut, astfel încât ADRNE să nu rateze o serie de fonduri pentru perioada următoare Mulţumită experienţei din perioada de finanţare anterioară, există atât iniţiativă, cât şi capacitate de absorbţie“- Gheorghe Flutur, şeful Consiliului Judeţean Suceava

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“