„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

În cei zece ani de la momentul aderării României la spaţiul comunitar, cel mai sărac judeţ din Regiunea de Nord-Est a trecut prin transformări importante * oficialii din Vaslui susţin că pe lângă banii pe care i-au atras autorităţile şi firmele din judeţ, comunitatea s-a ales şi cu alte beneficii

Schimbările aduse în urma aderării la spaţiul european sunt vizibile şi în cel mai sărac judeţ al regiunii. La Vaslui, autorităţile, mediul de afaceri şi persoanele fizice au beneficiat de bani şi de ajutoare oferite din fonduri comunitare, care însumează sute de milioane de euro. Cu toate acestea, nu banii sunt totul. „Cel mai simplu răspuns este să spun că am obţinut fonduri pentru a rezolva nişte probleme, şi lucru acesta este adevărat. Dar nu cred că acesta este principalul avantaj. Sunt multe alte lucruri. Să fii racordat la spaţiul economic, cultural european este un avantaj. Sigur că atrage după sine nişte dezavantaje, deoarece, conform regulilor din acel spaţiu, trebuie să te apropii de productivitatea cu care lucrează cei de acolo, trebuie să produci produse de calitate care să facă faţă produselor europene şi, în acelaşi timp, să-i plăteşti pe oameni cu salarii care să le concureze pe cele de acolo, pentru ca forţa de muncă să nu se deplaseze“, a punctat Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Acesta a subliniat că unul dintre avantajele majore a fost libertatea de mişcare. „Tentaţia este să spui că banii sunt principalul avantaj, dar banii se mai pot obţine şi prin alte surse, iar în cazul fondurilor UE, trebuie să contribuim şi noi. Dar nici nu putem avea pretenţia să ne integrăm într-o asemenea structură şi să ne dea ei de toate degeaba“, a mai transmis şeful CJ Vaslui.

Proiecte de amploare

Acesta a subliniat că cele mai importante proiecte derulate cu bani europeni au fost cele prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu pentru apă şi deşeuri. Astfel, proiectul de management al deşeurilor a avut o valoare de peste 93,8 milioane de lei, din care bugetul eligibil a depăşit 69 de milioane de lei. Pe de altă parte, proiectul de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare derulat tot prin POS Mediu a fost împărţit în mai multe investiţii majore, care au avut un buget total de peste 110 milioane de lei, iar o altă etapă urmează să se realizeze în noul exerciţiu financiar. „La proiecte am întâmpinat şi întâmpinăm numeroase dificultăţi cauzate în mare parte de felul în care a fost construit mediul naţional de implementare a acestor proiecte. De asemenea, trebuie să recunoaştem că nu avem o capacitate de implementare 100%, nu avem oameni destul de bine pregătiţi, suficienţi oameni, nu sunt destule societăţi de consultanţă şi asistenţă care să ne ajute. Trebuie să facem faţă, să învăţăm, să ne perfecţionăm activitatea şi să nu ne mai plângem toată ziua“, a detaliat şeful judeţului Vaslui. Dumitru Buzatu a subliniat şi necesitatea de a elimina „teama de semnătură“ şi de a uşura anumite proceduri.

Cernerea mediului de business

Numeroase proiecte de infrastructură au fost realizate în municipiile Vaslui, Huşi şi Bârlad prin Programul Operaţional Regional, prin care au fost sprijinite şi investiţii în spitale, şcoli ori lăcaşuri de cult, dar şi în modernizarea mediului de business.

Reprezentanţii patronatelor din mediul de afaceri susţin că impactul aderării asupra firmelor cu capital autohton a fost foarte puternic, iar Legislativul trebuia să pregătească mai bine trecerea spre o piaţă liberă. „Impactul cu piaţa europeană a născut o concurenţă acerbă, într-adevăr. Ei, aici era obligaţia guvernanţilor de a pregăti trecerea prin legi care să favorizeze oarecum capitalul românesc, să-l întărească pentru o competiţie cu celelalte capitaluri“, a punctat Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui. Acelaşi lucru a fost scos în evidenţă şi de Ovidiu Copacinschi, preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: „Legislaţia în domeniul economic nu este unitară în ceea ce priveşte operaţionalizarea economiei cu capital românesc şi operaţionalizarea economiei exersate de către corporaţiile care activează în ţara noastră, legislaţia este dezavantajoasă pentru firmele cu capital românesc şi avantajează foarte mult firmele cu capital străin“.

Cei doi reprezentanţi ai mediului de business din Vaslui susţin că birocraţia este unul dintre impedimentele majore în ceea ce priveşte derularea mai rapidă a investiţiilor, dar şi implicarea politicului în atribuirea contractelor. „Aş începe cu elementul primar: ghidul de accesare a fondurilor europene. Structura acestor ghiduri este total defavorabilă mediului economic şi nu numai, ci şi unităţilor administrativ-teritoriale care accesează fonduri europene. Aceste ghiduri nu sunt mobilizatoare, sunt descurajatoare prin grila de punctaj care este oferită celor care doresc să acceseze fonduri europene, grilă în urma căreia se creează o descurajare totală şi, atât mediul economic, cât şi unităţile administrativ–teritoriale fac pasul înapoi“, a punctat Ovidiu Copacinschi, preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Pe lângă fondurile alocate prin programele operaţionale sectoriale şi regionale, bani europeni au fost alocaţi şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Astfel, persoane fizice şi juridice care au avut teren agricol sau afaceri în acest domeniu au beneficiat de sume importante alocate anual ca subvenţii.

 

 „Din punctul de vedere al activităţii economice, s-a schimbat foarte mult structura acestora. Au dispărut întreprinderile foarte mari, care erau necesare într-o economie centralizată şi autarhică, au apărut întreprinderile mici şi mijlocii, care sigur sunt mai fragile, dar, în acelaşi timp, sunt şi mai elastice, se pliază mai bine pe nevoile pieţei. S-a refăcut potenţialul agricol al judeţului Vaslui. Dacă, în primii ani de după Revoluţie, s-a distrus foarte mult în sistemul cooperatist şi cel al IAS-urilor, pe baze private, s-a refăcut acest potenţial şi vedem în momentul acesta o capacitate foarte bună de a gestiona din punct de vedere agricol şi eu cred că această capacitate va creşte în anii următori şi, efectiv, se va dezvolta complementar industrializarea produselor agricole“- Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui

 

„Aş vrea să cred că şi oamenii de afaceri, dar şi cei care ne conduc la nivel local până la nivel central vor fi mult mai bine pregătiţi şi mult mai conexaţi la ceea ce înseamnă Europa, în ansamblu ei, dar în mod special necesităţile româneşti. Aş vrea să credem că vor fi mai patrioţi decât hoţii de azi. Sunt prea mulţi hoţi astăzi şi prea multe hoţii. Aş vrea să cred că va veni o generaţie de patrioţi. Ei există şi îi găsim în toate partidele şi în afara lor. Sunt mulţi, dar nu sunt puşi în valoare“- Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui

 

 

„Eu am fost şi rămân în continuare un optimist şi, gândind puţin în perspectivă, dacă planurile de decizie la nivel naţional şi local vor fi ocupate de oameni de valoare, patrioţi şi bine intenţionaţi, cu energie pozitivă, peste 10 ani România ar putea fi la un nivel de dezvoltare şi de trai extraordinar de bun, de pozitiv şi fără discuţie am vedea că cele 4-5 milioane din afară ar umple din nou locurile lăsate goale la noi în ţară, ceea ce ar însemna un plus de valoare, un plus de dezvoltare, din toate punctele de vedere, şi economic, şi cultural, şi spiritual. În cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, atunci sigur ne vom afla în vecinătatea acelei zicale: «Noi suntem ca orizontul: pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează»- Ovidiu Copacinschi, preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

Ovidiu IANCU, Alina STAN

 

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO