Radiografia comerţului internaţional pe fiecare judeţ al Moldovei

Situaţia comerţului internaţional, la nivelul Regiunii de Nord-Est, arată că zona este pe ultimul loc, în ceea ce priveşte valoarea exporturilor înregistrate în cele şase judeţe * totodată, suntem pe penultimul loc în ceea ce priveşte valoarea importurilor * cel mai „performant“ este judeţul Iaşi, dar şi acesta se află la mijlocul clasamentului la nivel naţional

Datele centralizate de Ministerul Economie arată cât de puţin active sunt firmele din Regiunea de Nord-Est în ecuaţia exporturilor şi importurilor. În primele luni ale anului trecut, companiile din cele şase judeţe ale regiunii au reprezentant o pondere de 4,62% în valoarea exporturilor înregistrate la nivel naţional. Practic, regiunea era pe ultimul loc, fiind depăşită şi de Regiunea Sud-Vest Oltenia, care înregistrat 5,36% din valoarea exporturi.

Valoarea bunurilor firmelor din Moldova valorificate peste hotare a fost de 1,8 miliarde de euro. Îmbucurător este faptul că faţă de perioadele similare din 2012, 2013 şi 2014, s-a raportat o creştere constantă, fapt ce nu poate fi menţionat şi în cazul Regiunii Oltenia. Pe de altă parte, se poate observa că cele mai performante regiunii sunt Bucureşti- Ilfov (21, 71%) şi Vest (17,16%).

Cele mai puternice firme din judeţ

La nivelul importurilor, Regiunea de Nord-Est se află pe penultimul loc, cu o pondere de 4,12%, în timp ce Regiunea Oltenia are o pondere de 3,24%. Valoarea bunurilor importate a fost de 1,9 miliarde de euro, în creştere cu peste 16% faţă de primele luni ale  anului 2014. În acelaşi timp, regiuni ca Bucureşti – Ilfov ocupă o pondere de peste 37%. iar Sud-Muntenia şi Vest au câte 12,74% din valoare importurilor.  

Potrivit şefului Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu, principala cauză care împiedică economia regiunii să se dezvolte este infrastructura precară a Moldovei. „Dotările de infrastructură reprezintă un handicap al zonei noastre. La fiecare produs exportat agenţii comerciali trebuie să aloce o zi sau două în plus pentru transport”, a punctat  Butnariu.

Comunele din Zona Metropolitană, ţinute în şah

O analiză detaliată a comerţului internaţional pe judeţe arată, de asemenea, că Moldova se află în partea a doua a clasamentului. Astfel, Iaşului îi revine un procent de doar 1,39% din valoarea bunurilor exportate, iar celelalte cinci judeţe au o pondere de sub 1% fiecare. Iaşul se află pe locul 20, în topul realizat la nivel naţional. Valoare produselor exportate de firmele din Iaşi a fost, în primele nouă luni ale anului 2015, de 568 milioane de euro, în creştere cu peste 4% faţă de perioada similară a anului 2014. Cele mai scăzute exporturi se înregistrează în Vaslui, care se află pe locul 39, iar valoarea bunurilor a fost de 132 de milioane de euro. Cu toate acestea, faţă de primele nouă luni din 2014, valoarea exporturilor din Vaslui a crescut cu 12,56%. În ceea ce priveşte importurile, Iaşul se află pe locul 17, cu o valoare de 535 milioane de euro, iar Vasluiul ocupă, de asemenea, locul 39.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

În ceea ce priveşte cele mai exportate bunuri din Bacău, 24% reprezintă materiale textile şi articole de îmbrăcăminte. Totodată, aproape 20% din valoarea exporturile a fost reprezentată de lemn, cărbune şi articole din lemn, iar 12,3% - vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport. Pe de altă parte, cea mai mare parte a exporturilor din Botoşani, peste 80%, a vizat materiale textile şi articole de îmbrăcăminte. Pe primul loc în valoarea exporturilor din Iaşi se află maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora. Practic aproape 60% din ponderea exporturilor este reprezentantă de acestea, în timp ce 10,7% sunt materiale textile şi articole de îmbrăcăminte.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Pe de altă parte, la Neamţ, predomină exporturile de materiale textile- 40,17%, iar pe locul secund se află produsele din metale comune. Situaţia este diferită în Suceava, unde 54% din valoarea exporturilor vizează lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn, în timp ce pe locul secund se află maşinile şi aparatele, echipamentele electrice. O situaţia la fel de diferită este la Vaslui, unde 39% din valoare exporturilor vizează materialele textile, aproape 25% reprezintă produse de marochinărie, iar 22,2% sunt maşini şi echipamente electrice. Aproximativ aceleaşi tipuri de produse se regăsesc şi pe lista produselor importate. Excepţie face Suceava, unde pe primul loc în valoarea importurilor se află maşinile şi echipamentele electrice.