Elevi sufocaţi de programul şcolar EXCLUSIV

În funcţie de anul de studiu, elevii au câte 12 sau 14 discipline, petrecând la şcoală între cinci şi şapte ore pe zi. Caracterul încărcat al programei este clamat de elevi, dascăli, consilieri şcolari, dar şi de părinţi.

Orarul unui elev de gimnaziu sau liceu cuprinde câte cinci sau şapte ore de studiu în şcoală pe zi. La aproape fiecare disciplină au de pregătit lecţii şi teme, constând în exerciţii, proiecte, lecturi, fie că e perioadă de şcoală, fie că e vacanţă. Discipline din aria ştiinţelor exacte, a celor social-umaniste sau a celor artistice, toate trebuie trecute cu brio, în detrimentul propriilor pasiuni. „În fiecare zi, după ce ajunge acasă de la şcoală, fiica mea începe să îşi facă temele pentru a doua zi. De cele mai multe ori, asta se întâmplă până la ore târzii. Până în clasa a IV-a, când a început pregătirea intensă pentru admiterea la un liceu bun, aveam mult mai mult timp liber. Atunci, fiica mea era pasionată de pictură, însă acum nici eu nu-mi amintesc de când nu a mai pictat din proprie iniţiativă”, povesteşte Mihaela S., mama unei eleve în clasa a VI-a la un liceu din Iaşi.

De aceeaşi părere este şi Cezar Roşu, licean la Colegiul Naţional „M. Eminescu” Iaşi şi preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor, amintind în acelaşi timp de materia predată la clasă şi de suprasolicitarea profesorilor. „Pe de o parte, materia de studiu este foarte grea în clasele gimnaziale şi cele liceale. Sistemul de învăţământ funcţionează ca acum 50 de ani, perioadă în care programele au fost completate cu noi şi noi puncte de studiu. Astfel, se ajunge nu doar la suprasolicitarea elevilor, ci şi a profesorilor noştri, care trebuie să respecte programele şcolare din ce în ce mai încărcate. Despre timp liber sau alocat pasiunilor, cu greu se mai poate vorbi. Eu am fost pasionat de pictură, însă nu am dezvoltat această latură. Am colegi, prieteni, care aveau premii internaţionale la dans şi nu au putut continua în această direcţie, pentru că nu mai făceau faţă”, a povestit Cezar, pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”.

Citește și A patra variantă pentru materia de gimnaziu

Este nevoie de o dozare corectă a timpului
Specialiştii în domeniu amintesc importanţa pasiunilor, dar şi un neajuns în educaţie. „Nu întotdeauna acest aspect al programului încărcat este cauzat de volumul mare de teme sau de materie de studiu. Problema este că elevii nu sunt învăţaţi să îşi organizeze timpul, astfel încât să aibă capacitatea de a îmbina munca şi relaxarea. Pasiunile trebuie urmate, pentru că acestea reprezintă nevoia copilului de dezvoltare personală, fiind în concordanţă cu propriile abilităţi, aptitudini, deprinderi”, a explicat Elena Manuela Vlasie, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Iaşi. Nu trebuie uitată însă şi o cutumă a societăţii, prin care elevii trebuie să atingă performanţa la fiecare disciplină de studiu, fără excepţie.

De asemenea, Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi, aminteşte că învăţământul din ţară este unul axat pe partea informativă, bazat pe teorie. „Este o realitate faptul că avem o şcoală informativă și că este nevoie de gradare a informaţiilor. Abordarea ar trebui să fie una sistemică, iar dozarea informaţiilor să fie făcută într-un mod firesc. Am atras atenţia de nenumărate ori asupra acestui aspect, inclusiv în această perioadă în care este în discuţie modificarea planului-cadru pentru clasele gimnaziale. Trebuie făcută o disociere între ceea ce este absolut necesar de studiat la clasă şi ceea ce reprezintă studiul în plus, pentru performanţă într-un domeniu”, a precizat Camelia Gavrilă, pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”. Andreea IGNEA

Citește și Tragediile învăţământului ieşean

„Familia şi societatea ar trebui să realizeze că abilităţile civice, de comunicare, de relaţionare şi, implicit, dezvoltarea personală” - Elena Manuela Vlasie, directorul CJRAE Iaşi

* * *
„Fiecare copil şi tânăr trebuie să se poată regăsi în programul şcolar” - Camelia Gavrilă, şefa ISJ Iaşi

 

 Citește și Ce avere are noul rector al Universităţii de Medicină din Iaşi