Simpozion transfrontalier despre cultura Cucuteni

Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” (TUIASI) Iaşi este gazda celei de-a zecea ediţii a Simpozionului Internaţional CUCUTENI 5000 REDIVIVUS – „Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”. Iniţiat în anul 2005 de Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău, evenimentul este organizat începând cu a şasea ediţie alternativ, pe ambele maluri ale Prutului. „Pentru că orice pod făcut din lemn, piatră, metal şi chiar din flori este, până la urmă, erodat de elemente naturale, era nevoie de unul pe care natura să nu-l mai poată şterge vreodată. Aşa s-a născut ideea podului spiritual Cucuteni, pe care intelectuali aleşi, cu suflet de neam românesc, de pe cele două părţi ale Prutului se întâlnesc în fiecare an ţinându-se de neamuri”, subliniază importanţa simpozionului oficialii TUIASI.

Citește și Bâlbâieli ministeriale în prima zi de şcoală

Cu fiecare ediţie, numărul participanţilor şi al lucrărilor au crescut, cea din 2015 reunind la Iaşi 39 de lucrări, elaborate de peste 70 de specialişti de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi din străinătate, abordând teme pe trei secţiuni - „Civilizaţie Cucuteniană şi postcucuteniană”, „Ştiinţe exacte şi tehnice”, „Spaţiul mioritic şi poetic”

Prezent la eveniment este şi iniţiatorul Simpozionului CUCUTENI 5000 REDIVIVUS, profesorul ieşean Lorin Cantemir, Doctor Honorius Causa al Universităţii Tehnice a Moldovei din Chişinău. „Acum zece ani ne-am întâlnit patru oameni – domnul primar Tun (primarul comunei Cucuteni – n.r.), domnul Dorogan, domnul Dulgheru (ambii profesori la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău - n.r.) şi cu mine. Totul a pornit de la revolta mea faţă de omenire, de faptul că noi avem atâtea valori extraordinare pe care nu le putem pune în evidenţă”, a amintit profesorul universitar Lorin Cantemir. Evenimentul continuă astăzi, 18 septembrie, cu o vizită a participanţilor în comuna Cucuteni. Amintim că ediţia din acest an a debutat în localitatea Caşin, în judeţul Bacău, „aflată la poalele confluenţei montane a drumurilor celor trei ciobani din Mioriţa, cel vrâncean (Soveja), ungurean (Breţcu) şi cel moldovean (Caşin)”. Andreea IGNEA

Citește și Cât costă un loc în căminele studenţeşti