Cum gestionăm conflictele într-o organizaţie

Foarte multe persoane se tem de conflicte sau, mai exact, de rezultatele lor * evită să intre în polemici de teamă că nu vor face faţă ori că persoanele în faţa cărora vor trebui să-şi argumenteze opiniile sunt mai puternice sau ranchiunoase * la bază este, de fapt, o nesiguranţă personală ori un spirit de conservare foarte puternic

Oricât ar părea de ciudat, conflictele au şi un rol constructiv. Derularea lor ajută foarte mult o organizaţie să găsească acele căi potrivite pentru progres, iar în cazul unei persoane soluţiile potrivite pentru a depăşi stresul determinat de ieşirea din zona de confort. Privit dintr-o altă perspectivă, un conflict presupune un model foarte bun de colaborare între parteneri foarte bine pregătiţi (vorbind despre o organizaţie sau firmă) şi care sunt în dezacord. „Care sunt cerinţele unui conflict constructiv? În primul rând trebuie să găsim oameni foarte diferiţi de noi înşine. Trebuie să rezistăm tentaţiei neurobiologice, care ne face să preferăm oameni asemănători nouă, respectiv să căutăm oameni cu pregătire diferită, din discipline diferite, cu moduri de gândire diferite şi experienţă diferită, şi să găsim moduri de a colabora cu ei. Asta necesită multă răbdare şi multă energie”, a explicat Margaret Heffernan, antreprenor şi cunoscut producător la BBC.
Ca să facem faţă unui conflict nu este suficient să fim bine pregătiţi, ci să avem şi curaj, ceea ce vine dintr-o motivaţie interioară, dintr-un echilibru emoţional la care este important să ajungem fiecare dintre noi. „Marea problemă cu care ne confruntăm, multe dintre dezastrele prin care am trecut, n-au venit în principal de la oameni, ci de la organizaţii, unele mai mari decât o ţară, multe capabile să afecteze sute, mii, chiar milioane de vieţi. Deci cum judecă organizaţiile? În cea mai mare parte, nu gândesc. Nu pentru că nu vor, ci pentru că nu pot. Şi asta pentru că oamenii din interiorul lor se tem prea tare de conflicte”, a completat Margaret Heffernan la una dintre conferinţele TED.
Atitudinea este totul
Ca să nu ne mai temem de conflict trebuie să-l percepem drept gândire, după care trebuie să devenim buni în a gândi, apoi să învăţăm să purtăm conversaţii. Mulţi dintre noi nu îşi stăpânesc ieşirile, ţipă atunci când sunt contrazişi din credinţa (uneori inconştientă) că altfel vor supune auditoriul. „Este total greşit. Poate că toţi cei din jur nu-l vor contrazice, vor evita confruntarea fiindcă nu vor să aibă probleme, dar nu este deloc un demers constructiv fiindcă adevăratele probleme sunt ocolite”, a atenţionat psihologul Daniela Bercu.
În foarte mule şcoli din lume sunt cursuri de dezbateri, în care tinerii învaţă să facă afirmaţii pe care trebuie să le şi susţină, în ciuda unui auditoriu de foarte multe ori foarte ostil. Sistemul este foarte bun în formarea copiilor care vor creşte puternici, cu stimă de sine ridicată şi vor avea mereu exerciţiul argumentării, foarte util încă de la susţinerea examenelor orale, apoi a interviurilor de angajare, promovare ori de lansare a unor afaceri. „Liderii foarte buni stăpânesc bine argumentaţia. Ei ştiu exact ce şi când să spună”, a completat Mihaela Palade Gheran, specialist în resurse umane.
Frica distruge mintea
Dincolo de aspectul mai puţin confortabil, iată că şi conflictele pot fi constructive dacă sunt gestionate corect. În lipsa lor se poate trece cu uşurinţă peste o decizie eronată (fiindcă nu vrem să deranjăm şeful ori nu vrem să ne certăm cu amicii), se poate să ne creăm situaţii dificile în relaţii ori chiar să adunăm frustrări fiindcă nu am spus la timp ceea ce aveam de spus. „Când îndrăznim să rupem tăcerea sau când îndrăznim să deschidem ochii şi creăm conflict ne permitem nouă înşine şi celor din jur să raţionăm cel mai eficient. Informaţia deschisă e fantastică, reţelele deschise sunt esenţiale. Dar adevărul nu ne va elibera până nu dezvoltăm abilităţile, obiceiul, talentul şi curajul moral de a le folosi. Deschiderea nu e tot. E doar începutul”, a concluzionat Margaret Heffernan.
Persoanele cu abilităţi sporite de leadership ştiu că într-un conflict pot obţine informaţii foarte bune de la colaboratori dacă ştiu să-i provoace, iar surprizele pot fi foarte frumoase în sensul că poţi obţine ce-i mai bun de la cel din faţa ta. Pentru ca un conflict să aibă rezultate pozitive este important ca toţi cei implicaţi să păstreze respectul faţă de cei din jur, să apere valorile organizaţiei şi să aibă curajul de a-şi apăra ideile cu demnitate.

Citeşte şi: Paşi simpli pentru a scăpa de plictiseală

Maura ANGHEL

 

În sondajele despre directori europeni şi americani, 85% dintre ei au recunoscut că au probleme şi griji la muncă pe care se tem să le aducă în discuţie. Se tem de conflictele pe care le-ar provoca, se tem să intre în argumentări complicate din care n-ar şti cum să iasă, în care simt că ar fi condamnaţi să piardă.

„Bune pentru societate, legile noastre sunt foarte rele pentru indivizii din care e compusă societatea, fiindcă dacă ele chiar ajung să protejeze odată individul, în schimb îl vor stânjeni, necăji, încătuşa pentru trei sferturi din viaţa lui” – Marchizul de Sade.