Industria lemnului şi cea alimentară, reprezentative în judeţul Suceava

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorită diversităţii şi, în unele cazuri, bogăţiei resurselor sale naturale. Aşa relevă Raportul privind starea mediului în 2014, oferită publicităţii de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, conform căruia, circa 53% din suprafaţa judeţului revine fondului forestier, ceea ce reprezentă aproximativ 7% din suprafaţa ţării. Conform informării APM, în subsolul judeţului Suceava găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale şi minereu de uraniu, iar în jur de 42% din suprafaţă este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor râurilor Siret, Moldova şi Suceava. În ceea ce priveşte ramurile industriale, în judeţul Suceava reprezentative sunt industria lemnului, dezvoltată în corelaţie cu suprafaţa fondului forestier şi de asemenea, dar şi industria alimentară, care este susţinută de agricultura judeţului şi bazată, în principal, pe prelucrarea laptelui şi cărnii. Conform sursei citate, industria uşoară este reprezentată prin societăţile de confecţii şi tricotaje, pielărie şi încălţăminte, iar industria construcţiilor de maşini se remarcă prin firmele care produc scule şi rulmenţi. Nu în cele din urmă, industria minieră este caracterizată prin exploatarea şi prelucrarea minereurilor cuprifere, polimetalice, de mangan, uraniu şi sare, această industrie fiind în declin, în ultimele două decenii. „Toate aceste activităţi au condus la afectarea calităţii solului, prin depozitarea de deşeuri lemnoase, deşeuri din industria minieră, deşeuri menajere, reziduuri din industria alimentară şi uşoară, scurgeri accidentale de produse petroliere, precum şi cu substanţe chimice utilizate în fluxurile tehnologice”, se reliefează în Raportul privind starea mediului în 2014 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în care se subliniază că defrişările masive au condus la apariţia sau accentuarea, după caz, a fenomenelor de alunecare, eroziune şi acidifiere.

CIteşte şi: Cetatea lui Ştefan cel Mare a fost deschisă şi pentru public

Lidia DIACONU