Cine dezleagă iţele şefiei de la Consiliul Judeţean Iaşi?

Consiliul Judeţean Iaşi are şef, dar numai pe hârtie, deoarece din luna mai a acestui an Cristian Adomniţei nu a mai călcat în instituţia publică. Chiar dacă liberalul a trecut de la arestul la domiciliu la măsura controlului judiciar, acesta nu s-a putut întoarce la cârma judeţului, pentru că instanţa a hotărât să-l ţină la distanţă. În aceste condiţii, Adomniţei rămâne doar şeful din acte, munca lui fiind făcută de luni bune de alţi angajaţi

Procurorii şi instanţele de judecată au băgat în ceaţă totală administraţia publică românească, după ce primarii şi preşedinţii de consilii judeţene au fost săltaţi pe un capăt şi puşi sub diferite acuzaţii, pentru fapte necurate săvârşite în timpul sau chiar înaintea mandatului. Deşi la prima vedere ar părea că cea mai mare problemă este cauzată de lipsa şefilor de judeţ sau de municipii din instituţiile publice, realul blocaj este dat de vidul legislativ de care se lovesc funcţionarii publici care rămân să ducă activitatea primăriilor şi a consiliilor mai departe, dar în regim de avarie.

Citeşte şi Grămezi de bani trimise la Iaşi

Cine şi ce semnează?
Într-o situaţie deosebită se află şi Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, care din luna mai funcţionează în regim de urgenţă, preşedintele acestei instituţii, Cristian Adomniţei (PNL), fiind prezent... doar în acte. Fiind acuzat într-un dosar penal, liberalul a trecut de-a lungul timpului de la arestul la domiciliu la controlul judiciar, însă de fiecare dată a fost obligat să păstreze distanţa de CJ. În perioada în care mandatul lui Adomniţei a fost suspendat de drept prin ordinul prefectului, toate prerogativele de şef al judeţului au fost preluate, conform legii, de vicepreşedintele Victorel Lupu (PSD). Situaţia ciudată, pe care legiuitorul nu a putut să o prevadă, a apărut în instituţia publică abia după ce liberalul Adomniţei a fost pus sub control judiciar, dar instanţa i-a interzis să îşi exercite funcţia de şef al Executivului. În acest context, angajaţii consiliului au revenit din nou la lege pentru a vedea cine poate semna documentele în locul preşedintelui Adomniţei. Astfel, potrivit art. 107 din Legea 215 „în celelalte cazuri de absenţă (în afara arestului şi a suspendării preşedintelui-n.r.) a preşedintelui, atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie”. Norocul ieşenilor a fost că Adomniţei, pe data de 22.06.2012, a dat o dispoziţie prin care vicepreşedintele Victorel Lupu îi preia toate atribuţiile. Spunem noroc, deoarece dispoziţia are caracter general, pe seama acesteia fiind astăzi semnate toate actele care părăsesc CJ.
Interesant este că pe toate documentele apare numele lui Cristian Adomniţei, însă cu subsemnatul dau, pe rând, cei doi vicepreşedinţi, urmând ca ieşenii să intuiască ori să dea cu banul pentru a afla care din cei doi a avut pixul în mână.
Deşi situaţia îi scandalizează pe unii angajaţi ai consiliului, dat fiind că în instituţia publică Adomniţei nu a mai pus piciorul de luni bune, liberalul nu poate fi scos din acte de niciun funcţionar public, deoarece s-ar încălca legea, fiind practic vorba despre abuz în serviciu. Astfel Cristian Adomniţei rămâne, până la următoarea hotărâre a instanţei, şeful judeţului doar pe hârtie.

Cioteşte şi Spiritism la Camera Agricolă

O temă nouă pentru demnitari
Dat fiind că în ţară mai sunt situaţii similare cu cele ale Iaşului, unde preşedinţii de consilii fac obiectul unor cercetări penale, logic ar fi ca la începutul sesiunii parlamentare demnitarii români să-şi întoarcă privirea către aceste cazuri şi să clarifice unele aspecte legislative. Ar fi normal totuşi să se definească „absenţa” unui preşedinte din instituţie, dar şi „motivele” care stau la baza acesteia, deoarece una este să fii plecat în delegaţie şi alta este să fii anchetat şi să ţi se interzică să-ţi exerciţi funcţia, dar aceasta rămâne o temă la care trebuie să mediteze parlamentarii români.
Între timp, oamenilor din administraţia publică nu le rămâne decât să caute un făgaş legislativ prin care să iasă din încurcături. „Prevederile legii nu acoperă întreaga plajă de posibilităţi legate de atribuţiile preşedinţilor de consilii judeţene sau ale primarilor aflaţi în situaţia suspendării sau interdicţiei de a-şi exercita funcţia. Realitatea a depăşit estimările legiuitorului. Problema semnăturii şi delegării de atribuţii este o consecinţă firească a unui astfel de fenomen, care impune modificarea legislaţiei în vigoare”, a declarat Cristian Stanciu, liderul consilierilor judeţeni PSD.
În momentul de faţă, în ţară există 26 de preşedinţi de consilii judeţene aflaţi în diferite stadii de urmărire penală, proces care-i împiedică să-şi facă treaba pentru care au fost aleşi de populaţie.