Grămezi de bani trimise la Iaşi

Judeţul Iaşi este, pentru prima dată, fruntaş la finanţările asigurate de MDRAP. Astfel, pentru anul în curs, Iaşului i-a fost alocată suma de 42.552.513 de lei, 52 de comune şi Consiliul Judeţean Iaşi urmând să beneficieze de aceşti bani. Deşi judeţul a primit o sumă neobişnuit de mare, liberalii se declară nemulţumiţi, aceştia fiind de părere că unităţile administrativ-teritoriale conduse de primari PNL au fost discriminate pe criterii politice în procesul de repartizare al fondurilor

Locuitorii judeţului Iaşi au motiv de bucurie, dat fiind că regiunea se bucură de cea mai mare finanţare a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru anul în curs. Astfel, pentru întreaga Moldovă ministerul direcţionează nici mai mult nici mai puţin de 206.245.185 de lei, judeţul Bacău având alocată suma de 36.571.366, Botoşaniul urmând să primească 26.340.318 de lei, Suceava 36.113.350 de lei, Vasluiul 28.481.588 de lei, Neamţul 36.186.049 de lei, iar Iaşului îi va reveni suma de 42.552.513 de lei.

Fruntaşi la finanţare, dar şi la scandal
Deşi judeţul Iaşi se bucură de cea mai mare finanţare la nivelul întregii ţări, liberalii din judeţ au declarat război social-democraţilor, acuzându-i pe aceştia din urmă că au măsluit modul de repartizare al fondurilor. „Alocările prin PNDL de anul acesta reprezintă o consecinţă a abuzurilor întocmite de domnul Liviu Dragnea şi de PSD. Deşi anul trecut nu exista posibilitatea să fie deschise proiecte noi, nu s-a ţinut cont de acest lucru, iar mai multe comune social-democrate au început lucrări pentru a putea primi finanţare în acest an, când ni s-a spus că vor fi alocate fonduri doar pentru terminarea acelor proiecte aflate în derulare”, a declarat Eduard Boz, liderul consilierilor judeţeni liberali. Potrivit acestuia, la mijloc „este vorba despre un abuz a lui Dragnea, care a împărţit judeţul Iaşi în comune social-democrate şi comune inexistente pentru majoritate”, motiv pentru care liberalii au depus deja o plângere penală pe numele ministrului demisionar al Dezvoltării, Liviu Dragnea, care a fost înregistrată şi este la acest moment în lucru.
În replică la acuzele usturătoare aduse de liderii dreptei, social-democraţii îi iau apărarea lui Dragnea, susţinând că repartiţia fondurilor s-a făcut într-un mod corect, având prioritate comunele cu proiecte deja începute. „Faptul că Iaşul la această alocare este pe primul loc în ţară, atunci când vine vorba de investiţii, arată că primarii şi comunele din judeţ au proiecte serioase care se vor materializa. Ar fi o greşeală să discutăm de apartenenţa politică a primarilor de comune la care vor ajunge banii, tocmai pentru că este absolut normal ca cei care au proiecte să primească şi bani”, a declarat Cristian Stanciu, liderul consilierilor PSD din CJ Iaşi, precizând că este păcat „că ultimele luări de poziţii ale colegilor liberali se limitează la plângeri penale şi denunţarea unor fapte care nu există”.

Citeşte şi Război pe toate fronturile între PNL şi PSD

Când politicul primează, administraţia sare în aer
Potrivit reprezentanţilor MDRAP, în judeţul Iaşi urmează să fie finanţate 86 de proiecte, acestea derulându-se în 52 de comune, dintr-un total de 98. În ceea ce priveşte apartenenţa politică a primarilor care conduc unităţile administrative ce vor primi bani pentru investiţii de la stat în anul în curs, observăm că 46 sunt social-democraţi, dintre care 12 au intrat în plutonul PSD pe baza OUG 55/2014, 4 sunt liberali şi unul este uneperist. De asemenea, pe lista proiectelor finanţate prin PNDL se regăsesc şi investiţiile Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi. Astfel, observăm că balanţa finanţărilor înclină într-adevăr spre social-democraţi, însă trebuie ţinut cont şi de faptul că majoritatea comunelor ieşene s-au ales cu primari PSD după Ordonanţa traseiştilor. Astfel, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ care a permis traseiştilor să sară dintr-o barcă politică în alta, PSD avea în judeţ 42 de primari, PNL avea 45, PDL avea 10, UNPR avea unul, PP-DD avea tot unul, iar un edil era independent. Efectele ordonanţei au fost vizibile la Iaşi, raportul politic schimbându-se radical. Astfel, PSD a câştigat de partea sa 65 de primari, în timp ce PNL i-au mai rămas 25, iar PDL doar 6. Uneperiştii au rămas tot cu un singur primar, singurul pepededist a părăsit formaţiunea, iar la nivelul întregului judeţ un singur primar a pretins că este independent.

Citeşte şi Amnezia loveşte PSD

„Totul e 100% politic”
Asta consideră unii primari care au trecut în barca PSD, tocmai pentru a prinde o bucată de ciolan. La sfârşitul lui 2014, primarul comunei Popricani, Valeriu Pârlog, a intrat în hora PSD şi nu regretă acest lucru. La două luni după înscrierea în noul partid, primarul a fost recompensat de Guvern cu două milioane lei pentru acoperirea datoriilor comunei şi astfel a putut accesa din nou fonduri europene. Luna aceasta, prin PNDL, a primit 1,3 milioane lei pentru repararea şcolii din comună. „Cred că sunt zece ani de când am demarat proiectul de reparaţii la şcoală. Acum avem banii în cont şi urmează licitaţia. Vreau un constructor serios care să-mi termine lucrările până la sfârşitul vacanţei elevilor. A fost foarte dificil să fiu blocat din toate părţile. Având acea datorie, nu puteam accesa fonduri europene. Totul a fost 100% politic! Înainte, când eram în PNL, nu s-a întâmplat nimic în comună pentru că nu primeam bani. Pot spune că PSD a făcut multe pentru noi, începând cu plata datoriei comunei, care era de două milioane lei”, a declarat Valeriu Pârlog.

Pe ce se duc banii
Cele mai consistente finanţări se îndreaptă către lucrări de reparaţii la şcoli, reabilitarea drumurilor comunale şi instalaţii de apă. Pentru finalizarea sistemului integrat pentru alimentarea cu apă, canalizare şi epurare a apei uzate, comuna Plugari a primit 4,4 milioane lei, însă valoarea totală a întregului proiect a fost evaluată la 12 milioane lei. În schimb, sume consistente au intrat în judeţ pentru reparaţii capitale în şcoli. Spre exemplu, comuna Heleşteni a primit 2,2 milioane lei pentru reabilitarea tehnică şi extinderea şcolii generale din Oboroceni. „Încă din 2009 am început demersurile pentru refacerea şcolii. Este o construcţie din anii '50, din chirpici, fără autorizaţie sanitară. Toaletele sunt în curte, iar copiii nu au nici apă. Am construit acum câţiva ani o fântână, dar condiţiile sunt anormale pentru educaţia copiilor. Cu ajutorul acestor bani vom reuşi să construim toatele în interiorul şcolii, să tragem apă curentă, să punem centrală termică şi să izolăm clădirea. Noi mai avem şi alte proiecte eligibile încă de prin 2011, cum ar fi căminul cultural, dar pentru care nu am primit bani”, a spus Constantin Hîra, primarul comunei Heleşteni.
La rândul ei, comuna Bălţaţi a primit 2,1 milioane lei pentru reparaţii capitale la Şcoala cu clasele I-VIII. „Eu sunt la primul mandat, dar încă din 2004 a existat o hotărâre prin care se aproba finanţarea, dar a fost abandonată. Am refăcut documentaţia în 2009, pentru că nu mai corespundea cu noile norme. În 2004, fostul primar i-a mutat pe copii într-un bungalou din ăsta, iar din vechea şcoală s-a furat tot. Apoi, un fost dispensar s-a transformat în grădiniţă”, a spus Vasile Aştefanei, primarul din Bălţaţi.
Tot pentru reparaţiile şcolilor, au mai primit bani comunele Gropniţa, Ion Neculce, Mogoşeşti, Moţca, Popricani, Ţigănaşi, Erbiceni şi Ipatele, sumele fiind cuprinse între 800 mii - 1,4 milioane lei.
Anca BURNICHE, Andrei DASCĂLU

* * *
Braşovul a primit 26.506.024 lei
Clujul a primit 24.249.028 lei
Constanţa a primit 40.789.777 lei
Sibiul a primit 20.948.674 lei
Timişul a primit 29.840.467 lei