Consens pentru Iaşi - Capitală Culturală Europeană

Partidele politice ieşene trebuie să colaboreze pentru a aduce urbei titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Astfel, pe lângă lobby-ul politic individual, va trebui ca la Iaşi să fie semnat un acord politic interpartinic, care ar putea constitui unul dintre factorii importanţii pentru reuşita demersului. Oraşele interesate să participe la competiţie au termen până pe 15 octombrie să-şi depună dosarele de candidatură pentru marele titlu

Politicienii ieşeni sunt constrânşi de oficialii europeni să-şi dea mâna şi să-şi unească forţele pentru a aduce Iaşul în lupta pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. Astfel, europenii cer ca oraşul ce va fi desemnat câştigător în această competiţie să dea dovadă de o „susţinere politică extinsă şi solidă, precum şi de un angajament durabil din partea autorităţilor locale, regionale şi naţionale”. Astfel, orice oraş care râvneşte la titlu trebuie să prezinte un angajament politic interpartinic pe termen lung faţă de proiect.

„Este esenţial ca toate partidele politice (atât la nivelul municipalităţii, cât şi la nivel regional şi naţional) să considere că acţiunea CEAC (capitală europeană a culturii, n.r.) constituie un efort nepărtinitor în numele oraşului. Evaluările au evidenţiat în mod constant problemele generate de instabilitatea politică”, se arată în ghidul lansat în sprijinul oraşelor care vor să participe la competiţie. Deşi la Iaşi nu a fost semnat un astfel de pact până în momentul de faţă, parlamentarii se declară optimişti cu privire la materializarea acestuia. „Noi, politicienii, după ce terminăm campaniile electorale, suntem în slujba cetăţenilor şi trebuie să ajungem la un consens în ceea ce priveşte implementarea proiectelor. Consider că şi la Iaşi liderii politici îşi vor da mâna şi vor semna acest act care pecetluieşte înţelegerea nostră în ceea ce priveşte proiectul Iaşi - Capitală Culturală Europeană”, a declarat deputatul PSD Cristina Nichita.

Potrivit acesteia, consensul între formaţiunile politice nu trebuie să fie doar la nivel declarativ sau materializat prin „mese rotunde”, ca în cazul lobby-ului politic ce priveşte includerea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş în Masterplanul General de Transport. „Este o piedică importantă că nu există conexiuni cu restul Europei pentru că nu avem autostradă, însă ne bucurăm de o imaginaţie bogată, care trebuie fructificată. Le vom spune europenilor că-i plimbăm cu căruţa şi că îi invităm să citească, nu asta e important. Reprezentanţii Uniunii Europene sunt interesaţi să-i aducem mai aproape de acest proiect pe cetăţeni, să arătăm că ne dorim acest titlu”, a explicat deputata social-democrată.

Pactul interpartinic, garanţie pentru UE
Solicitarea oraşelor-candidat de a prezenta acest pact politic interpartinic vine în contextul în care mai multe oraşe care şi-au depus candidatura pentru capitală culturală s-au confruntat cu schimbări ale conducerii politice în perioada de 7 ani dintre depunerea dosarului de candidatură şi sfârşitul anului pentru care este acordat titlul. Senatoarea PNL Mihaela Popa este de părere că pentru finalizarea acestui proiect cu brio este nevoie să se identifice clar coordonatorul proiectului, partenerii care vor susţine cauza şi rezultatele la care trebuie să se ajungă.

„Consensul politic trebuie să aibă în vedere că acest proiect presupune şi alocări bugetare, iar indiferent de cine va fi la putere acestea trebuie investite corespunzători, urmându-se cu stricteţe etapele proiectului, pentru a se ajunge la rezultatul dorit”, a explicat Mihaela Popa. Potrivit acesteia, o altă responsabilitate care va cădea pe umărul parlamentarilor ieşeni este aceea de a promova oraşul şi la nivelul Parlamentului European. „Se va merge cu acest proiect în Parlamentul European şi este important ca Iaşul să fie cunoscut şi în această instituţie. Eu, ca vicepreşedinte a Comisiei de Afaceri Europene, voi susţine clar acest proiect”, a conchis senatoarea Mihaela Popa.

„Strategia comună este cheia reuşitei”
Cu privire la încheierea pactului „de coabitare” pe perioada implementării acestui proiect între partidele ieşene, deputaţii Gheorghe Emacu (UNPR) şi Camelia Bogdănici (PMP) se declară optimişti. În viziunea acestora, însă, trebuie să existe un spirit de echipă „mai lucrativ”. „Există o răceală între parlamentari, iar acest lucru este destul de grav. În plus, trebuie cerut şi sprijinul universităţilor, a Teatrului Naţional, al Operei. Împreună vom putea face un portofoliu bogat cu care să ne prezentăm în faţa Parlamentului European”, a declarat Camelia Bogdănici.

De asemenea, deputatul Gheorghe Emacu vede acest proiect ca pe o şansă a Moldovei de a se remarca pe harta României şi a Uniunii Europene. „Noi avem nevoie de a ridica regiunea din anonimat, iar spre deosebire de proiectul autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş şi de cel al Spitalului Regional, câştigarea titlului de Iaşi-Capitală Culturală Europeană implică mai puţini bani, dar necesită în schimb muncă în echipă”, a declarat deputatul UNPR.

* * *
Oraşul care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană poate încasa de la UE un premiu special, în valoare de 1,5 milioane euro, dacă în perioada celor 7 ani de pregătire a evenimentelor din 2021 va respecta întocmai programul asumat în 2015.

* * *
Alături de Iaşi, alte oraşe din România care şi-au manifestat intenţia de a candida la titlul european sunt Cluj, Timişoara, Craiova, Alba Iulia sau Sfântu Gheorghe.