În căutarea sistemului de vot perfect

Alegerea parlamentarilor prin sistemul de vot pe liste pare a fi cheia către zămislirea unui Parlament perfect. De asemenea, finanţarea partidelor numai de către stat este soluţia prin care parlamentarii pot deveni independenţi de oamenii de afaceri, recăpătându-şi astfel credibilitatea şi verticalitatea în faţa electoratului

Parlamentarii români continuă căutarea unui sistem de vot cât mai perfect. Ce-i drept, modificările cu privire la noul cod electoral apar de la o şedinţă a Comisiei comune a Parlamentului la alta. Ultimii care au schimbat macazul pe această temă sunt liberalii, care în urmă cu o săptămână susţineau că vor introducerea unui sistem de vot mixt, iar acum au hotărât să sprijine ideea revenirii la votul pe liste. „Trebuie avut în vedere că nu există un cod electoral perfect. Ne dorim ca toate partidele să ajungă la un consens, iar actualul tip de vot şi-a dovedit limitele prin dublarea numărului de parlamentari, ceea ce arată clar că trebuie să renunţăm la el. De asemenea, votul uninominal pur ar elimina multe partide care au luat 20% - 30% la alegeri, desemnând doar un partid câştigător, pe cel mai puternic. Tocmai de aceea s-a decis între votul pe liste şi votul pe liste uninominal. Într-un consens politic s-a stabilit votul pe liste”, explică senatoarea Mihaela Popa (PNL). Potrivit acesteia, votul pe liste ar putea să se apropie de perfecţiune doar în cazul în care, în interiorul partidelor politice, s-ar lucra democratic, astfel încât să se permită tuturor oamenilor de valoare să ajungă pe aceste liste.
Votul pe liste este susţinut şi de deputatul de carieră Anghel Stanciu, dar cu precizarea ca acestea să fie „deschise”. „Trebuie să ne integrăm în trendul din Uniunea Europeană (UE), adică vot pe listă, dar nu pe una blocată. Practic, cetăţeanul trebuie să aibă puterea să-şi aleagă candidatul preferat de la un anumit partid”, explică deputatul Stanciu. Mai mult, acesta este de părere că istoria ne arată clar că parlamentarii au adoptat cam toate modalităţile de vot posibile, deseori sub presiunea societăţii civile. „S-a plecat cu votul pe listă, care este în majoritatea statelor din UE, s-a ajuns la votul uninominal, cu rezultat proporţional, şi acum se revine la votul pe listă. De fiecare dată se pune presiune pe politicieni să voteze într-o anume formă, iar după aceea numai ei trag ponoasele”, a punctat Stanciu. De asemenea, parlamentarul ieşean a povestit că marţi, 24 ianuarie, a trimis social-democratului Eugen Nicolicea, membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru elaborarea noului cod electoral, propunerea sa legislativă de introducere a votului pe liste neblocate. Nu este pentru prima dată când Anghel Stanciu susţine un astfel de sistem de vot, însă proiectul a picat de fiecare dată. „A fost respins deoarece vine şi ia puterea preşedintelui de partid. S-a zis atunci, şi nu cred că este viabil, că se va ajunge la o bătaie în interiorul partidului între candidaţi, pentru a-şi lua fiecare alegătorii. Eu cred că faţă de lista blocată, unde se bat trei - patru inşi, aici se vor bate toţi din listă pentru că au o şansă”, a declarat Anghel Stanciu.

 

 

Citeşte şi Parlamentarii care fac de râs Iaşul

Legea finanţării partidelor taie cordonul ombilical al ilegalităţilor
După ce preşedintele Comisiei de Cod Electoral, Valeriu Zgonea, a declarat că noua formă de finanţare a partidelor politice va reglementa posibilitatea împrumuturilor şi că va „rupe bariera dintre finanţatori şi politicile publice ale unui partid”, prin interzicerea practicilor care prevedeau alocarea unor mari sume de bani pentru a intra pe o anumită funcţie, parlamentarii ieşeni au început să susţină ideea unei finanţări venite doar din partea statului. „În acest moment omul politic gras (cu venituri substanţiale-n.r.) nu mai umileşte omul politic slab. Scăpăm practic de principiul cine nu plăteşte, nu vorbeşte”, explică senatoarea Mihaela Popa. Potrivit acesteia, prin finanţarea partidelor politice doar de către stat se va reduce cercul vicios în care se învârt oamenii politici în ultimii ani. „Practic, nu va mai exista modelul afaceristului care susţine un politician, iar după ce acesta ajunge în Parlament, se cer favoruri pentru banii daţi. Parlamentul devine astfel mai puternic”, conchide senatoarea Popa.

Citeşte şi Înapoi pe liste!

O „Românie dusă la extrem”
Dacă liberalii par să agreeze ideea finanţării partidelor doar de către stat, social-democraţii sunt mai reticenţi. „Sărim dintr-o extremă în alta! În toate ţările emancipate finanţarea este mixtă, noi devenim rigizi. Numai în România facem legi pornind de la faptul că toată lumea este coruptă!”, declară Anghel Stanciu. Finanţarea mixtă este un concept susţinut şi de Pentru Movilă, deputat PMP, care consideră că trebuie lucrat la transparentizarea acestei practici, nu la blocarea sa. „Oamenii de afaceri nu vor fi împiedicaţi să finanţeze o campanie electorală dacă o vor face aşa cum prevede legea. Cred că o soluţie clară şi transparentă este necesară, ca oamenii să poată verifica oricând finanţarea unui partid, acest lucru fiind posibil prin accesarea unui raport al Curţii de Conturi sau al Autorităţii Electorale Permanente”, explică Movilă.

 

Termenul fixat de plenul comun al Parlamentului pentru finalizarea noii legi electorale este 30 iunie.

* * *
„În România legile se fac pornind de la ideea că toată lumea este coruptă”- Anghel Stanciu, deputat PSD

* * *
„Prin finanţarea partidelor de către stat scăpăm practic de principiul cine nu plăteşte nu vorbeşte” - Mihaela Popa, senator PNL