Opoziţia încearcă marea cu degetul

Dacă până mai ieri liberalii luptau să demită Guvernul Ponta prin nenumărate moţiuni de cenzură, pentru a prelua puterea, în frunte cu „premierul din umbră Cătălin Predoiu”, când au ocazia să se impună printr-un proiect propriu de guvernare schimbă strategia, dorind alegeri anticipate. Noua tactică aplicată de PNL este privită însă de membrii majorităţii ca o slăbiciune. Dacă s-ar merge totuşi pe varianta alegerilor anticipate, Parlamentul României ar rămâne bicameral, însă numărul aleşilor s-ar reduce la 466, faţă de 588 câţi sunt în prezent

Demisia primului ministru Victor Ponta şi căderea Guvernul său au format premisele necesare ca opoziţia să-şi arate muşchii în România. Dacă nenumărate moţiuni de cenzură depuse de PNL nu l-au putut convinge pe social-democrat să plece acasă, împreună cu tot tot cabinetul său, mişcările de stradă au făcut Executivul să abdice, dar totodată a arătat şi neputinţa dreptei. Spunem neputinţă deoarece a trecut un an de la alegerile prezidenţiale, când PNL promova tandemul Iohannis- Predoiu, acesta din urmă fiind „candidatul ideal” al dreptei pentru funcţia de premier. Mai mult, în primăvara acestui an partidul a lansat şi un program de guvernare propriu, având de altfel privilegiul de a beneficia şi de susţinerea preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, care declara public că-şi doreşte „un guvern al său”.
Înainte de război, mulţi viteji se arată
Cu toate acestea, se pare că liberalii s-au luptat pentru obţinerea puterii executive în România doar în acele momente în care au ştiut clar că matematica politică este în defavoarea lor, deoarece astăzi, când au ocazia să vină în Parlament cu propriul lor program de guvernare, solicită răspicat alegeri anticipate. „Suntem într-un moment de criză şi trebuie să lăsăm cetăţenii să aleagă, poate vor ieşi în faţă noi partide politice, poate va ieşi o nouă majoritate”, a declarat senatoarea Mihaela Popa (PNL), precizând că parlamentarii ar trebui să înţeleagă că este nevoie ca unii să facă un pas în spate pentru a permite tinerilor să intre în politică. În ceea ce priveşte posibilitatea de a primi girul actualei majorităţi pentru programul propriu de guvernare, liberalii sunt conştienţi că şansele sunt aproape nule, motiv pentru care bat apa în piuă pe varianta alegerilor anticipate. „În acest moment, în Parlament există şanse puţine să ne impunem în faţa majorităţii propriul proiect şi să avem câştig de cauză. În schimb, este mai uşor să mergem în faţa cetăţenilor şi să le prezentăm ideile noastre, iar ei să decidă dacă ne dau votul de încredere”, a conchis senatoarea, demonstrând practic că liberalii sunt convinşi că e mai uşor să beneficiezi de susţinerea poporului decât a majorităţii parlamentare care este deţinută în prezent de PSD, UNPR şi ALDE.

Citeşte şi Efectele şi importanţa descentralizării 

Test suprem pentru Iohannis
Scenariul alegerilor anticipate pare fantasmagoric pentru social-democraţi în schimb, care sunt de părere că nu vor trece cele două luni prevăzute de Constituţie, fără a lua fiinţă un nou Guvern, astfel încât să fie justificate alegerile anticipate. Mai mult, varianta ca întreg Parlamentul să demisioneze pare a fi total necredibilă, din spusele deputatului PSD Anghel Stanciu. „La experienţa pe care o am, vă spun sigur că nu îşi dă nimeni demisia din Parlament, indiferent de ce zic şefii. Astăzi însă, la şedinţa de comisie (Comisia de Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport-n.r.) am să le dau câte o hârtie albă colegilor liberali să-şi scrie demisiile, aşa cum le-a cerut doamna Alinuţa( Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL-n.r.), să vedem dacă pleacă cineva. Aşa s-a propus, să-şi dea toţi parlamentarii demisia ca să se facă alegeri anticipate, să se formeze noul Parlament cu Tata-Mare, motiv pentru care sunt curios câţi dau un exemplu”, a declarat Anghel Stanciu.
Aşa cum era de aşteptat, nici membrilor majorităţii nu le-a scăpat din atenţie faptul că actualul preşedinte nu l-a adus în discuţie până la acest moment pe Cătălin Predoiu. „PNL a zis că are guvern, cu prim-ministru Cătălin Predoiu... nu au decât să îl propună pe acesta, că aşa a promis domnul Iohannis. Dacă tot s-a cerut demisia (fostul Guvern Ponta-n.r.), a venit demisia, iar dacă liberalii nu au minţit atunci când au zis că au un program propriu şi bun, nu au decât să preia guvernarea. Poate fi şi guvern minoritar!”, a declarat Stanciu, privind cu scepticism tandemul Iohannis- Predoiu, promovat de liberali în campania electorală pentru prezidenţiale.
În varianta alegerilor anticipate nu cred nici uneperiştii. „Este adevărat că teoretic putem vorbi despre alegeri anticipate, conform Constituţiei, însă este greu de crezut că vor exista două variante de prim-ministru propuse de preşedinte şi care să nu fie validate de Parlament. Spun acest lucru gândindu-mă în primul rând la faptul că preşedintele tratează cu foarte mare responsabilitate propunerile (pentru funcţia de şef al Executivului-n.r.) pe care trebuie să le facă”, precizează deputatul UNPR Gheorghe Emacu. Mai mult, acesta este de părere că liberalii ar trebui să-şi facă public proiectul de guvernare. „Eu cred că într-un moment ca acesta, dacă ai un program de guvernare bun, care să respecte trendul de creştere economică înregistrat de fostul Executiv, care continuă măsurile economice, sociale, de apărare luate deja, cred că ai putea primi votul Parlamentului”, declară Emacu, punând sub semnul întrebării tactica aplicată de liberali.
Până ce se vor termina consultările preşedintelui cu partidele politice, nu se ştie cine va fi politicianul care va beneficia de încrederea lui Iohannis pentru funcţia de prim-ministru, însă este clar că liberilor le este mai uşor să mizeze pe notorietatea câştigată în campania de la prezidenţiale, militând pentru alegeri anticipate, decât să obţină votul majorităţii pentru a forma un guvern de dreapta, ieşind la înaintare în Parlament cu programul propriu de guvernare.
***
Potrivit art. 89 din Constituţie, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
* * *
Dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, noul Parlament ar urma să fie format din 308 deputaţi, 134 de senatori, la care se adăugă încă 24 de parlamentari aferenţi diasporei şi minorităţilor. Actualul Parlament este format din 588 de demnitari.