Va fi legalizată mita electorală?

Pregătirile pentru alegerile locale şi parlamentare de la anul sunt în toi, doar că priorităţile aleşilor nu ţin de finalizarea şi validarea noului Cod Electoral, ci de legalizarea mitei electorale. Potrivit unui proiect legislativ ce se află în dezbatere publică la Senat încă din 16 aprilie, cei care vor decide valoarea maximă a mitei electorale vor fi reprezentanţii Guvernului. În acest context, senatorul Andrei Volosevici propune modificarea actualului Cod Penal, astfel încât „nominalizarea bunurilor şi stabilirea valorii unitare maxime şi a valorii însumate maxime pentru bunurile care pot fi oferite unui alegător în condiţiile legii se va face prin hotărâre a guvernului”, se arată în proiectul legislativ.
Motivarea acestei propuneri, dată de Volosevici, este legată de faptul că în actualul Cod Penal nu este precizată natura bunurilor care pot fi oferite de către un candidat alegătorilor, lăsându-se la libera apreciere care ar fi valoarea simbolică a acestuia.

Citeşte şi Milogii Iaşului

Ce prevede actualul Cod
Potrivit art. 386, al. 1 din actualul Cod Penal, mita electorală se încadrează la coruperea alegătorilor şi se traduce prin „oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Nemulţumirea şi nedumerirea aleşilor ţină însă de prevederile alin. 2, care precizează că sub incidenţa faptei de corupere a alegătorilor nu intră „bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice”. În aceste condiţii, Guvernul ar trebui să fie cel care stabileşte clar limita dintre bun simbolic şi mită electorală.

Citeşte şi 25 de ani de neputinţă şi promisiuni deşarte

Campania electorală, „perioada înfloritoare pentru fabricanţii de găleţi”
Deşi în perioada alegerilor toate gardurile sunt transformate în panouri electorale, iar la sediile partidelor sunt debarcate mii de găleţi sau alte obiecte menite să prostească populaţia, parlamentarii susţin că nu ar fi rău dacă legea ar împiedica astfel de practici. „Este o nebunie totală ce se întâmplă în campania electorală. Ca să dai astfel de pomeni electorale trebuie să ai de unde şi aşa apar banii procuraţi la negru”, explică senatorul social-democrat Sorin Lazăr. Potrivit acestuia, în detrimentul găleţilor, pixurilor, brichetelor sau a altor obiecte „inutile” parlamentarii ar trebui să opteze pentru mai multe întâlniri cu electoratul şi promovarea programului politic. De aceeaşi părere este şi senatoarea Mihaela Popa (PNL), care susţine că ar trebui redus şi numărul banerelor înşirate în campania electorală. „Este foarte bine să se rămână doar la panourile special amenajate de primării. Din păcate, la noi campania electorală este cea mai înfloritoare perioadă pentru cei care produc găleţi, dar românul nu este atât de uşor de influenţat cum consideră unii politicieni!”, declară senatoarea.

* * *
Pentru alegerile parlamentare din 2012, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care se clarifica şi se preciza care erau bunurile cu valoare simbolică care puteau fi oferite alegătorilor pe parcursul campaniei electorale. Potrivit acesteia, sub incidenţa sintagmei „bun cu valoare simbolică” intrau afişele, pliantele, cărţile poştale, calendarele, caietele, ilustratele, pixurile, brichetele, chibriturile, insignele, ecusoanele, DVD-urile, fanioanele, steagurile, cănile, pungile, tricourile, şepcile, eşarfele, fularele, vestele, fesurile, mănuşile, pelerinele, jachetele inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor. Actul normativ stabilea că puteau intra în categoria bunurilor simbolice şi alte obiecte, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor, a căror valoare nu depăşea 10 lei fără TVA pentru fiecare articol.