Nicio speranţă pentru bătrânii abandonaţi în spitale

Bătrânii pe care familia refuză să îi mai ia acasă din cauza afecţiunilor ar mai avea o şansă în unităţile cu paturi pentru îngrijiri paliative * deşi Iaşul este printre judeţele cu cele mai multe paturi destinate în acest sens, nu reuşeşte să acopere toate cererile * bătrânii se înscriu pe liste de aşteptare, însă, de multe ori, atunci când se eliberează paturile este prea târziu, fiind deja decedaţi

Vârstnicii care ajung în miez de noapte la Urgenţe şi care nu au familii care să le fie aproape au devenit o prezenţă aproape constantă, la Spitalul „Sf. Spiridon”. În ultima perioadă, medicii spun că se confruntă şi cu nouă-zece astfel de cazuri, în fiecare noapte. „În mod normal, sunt pacienţi cronici care trebuie să ajungă la medicul de familie sau la medicul curant, pentru a le revizui tratamentul. De exemplu, sunt cei cu dureri articulare, care nu sunt pentru rezolvare în urgenţe. Poţi rezolva o durere acută, însă ei trebuie să beneficieze de tratament pe termen lung”, a precizat prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi.

Pacienţii sunt aduşi cu ambulanţa, iar familiile nu doresc să îi ia acasă, spunând că nu îi pot îngrijiri corespunzător. Mai mult, ajung fără haine, încălţăminte sau bani, iar medicii trebuie să le asigure asistenţa medicală, chiar dacă serviciul este şi aşa supraaglomerat. „Am avut o pacientă de 90 de ani cu o boală neoplazică, al cărei fiu a venit abia a doua zi pe la amiază şi ne-a spus că nu vrea să o ia acasă, pentru că nu poate şi nu ştie să o îngrijească. Astfel de comportamente întâlnim, în ultima perioadă, din ce în ce mai des. Familiile sunt mai puţin implicate”, a completat prof. dr. Cimpoeşu.

Vrea să-şi vândă un rinichi pentru a merge din nou

Peste 5.000 de pacienţi au nevoie de astfel de îngrijiri
La nivel teoretic, judeţul Iaşi este printre judeţele cu cele mai multe paturi de îngrijire paliativă, conform unui studiu făcut de asist. univ. dr. Vladimir Poroch, în care se menţionează că „dinamica apariţiei şi dezvoltării furnizorilor în ultimii ani este una ascendentă”. „Cu toate acestea, se pare că oferta nu acoperă însă nevoia foarte mare pentru asigurarea de servicii”, arată medicul ieşean. În Iaşi, peste 5.000 de pacienţi ar avea nevoie de îngrijiri paliative, fiind printre puţinele judeţe care au o nevoie atât de mare, printre care Timiş, Cluj, Suceava sau Constanţa. „Din acest punct de vedere, putem spune că Iaşul este favorizat, pentru că are cele mai multe locuri din ţară, mai ales dacă adăugăm unităţile private, care au sute de locuri. Există şi judeţe care nu au deloc astfel de servicii, iar nivelul de acoperire la nivelul ţării este de doar 8%”, completează asist. univ. dr. Vladimir Poroch, coordonatorul Secţiei de Îngrijiri Paliative de la IRO, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale de Îngrijiri Paliative (ANIP). Potrivit acestuia, cea mai mare nevoie este înregistrată la pacienţii non-oncologici - 60%, iar în cazul celor oncologici, de 40%.

Prof.dr. Lucian Miron: „Omenirea nu a pierdut lupta cu cancerul”

Liste nesfârşite de aşteptare
Printre unităţile de stat care au paturi pentru îngrijire paliativă se numără Institutul Regional de Oncologie (IRO) - 20 de paturi, Spitalul Municipal din Paşcani - 50 de paturi sau Institutul de Psihiatrie „Socola” – unde există peste 120 de paturi, pentru afecţiuni care ţin de specificul unităţii. Mai nou, la Spitalul din Târgu Frumos s-a deschis un compartiment de îngrijiri paliative, cu aproximativ zece paturi. „Locurile sunt insuficiente pentru nevoia care există, nu stăm niciodată cu paturi libere. Avem în mod constant zeci de oameni pe liste, însă, de multe ori, când începem să sunăm, jumătate dintre ei sunt decedaţi”, a completat vicepreşedintele ANIP. Aceste aspecte ţin şi de relaţionarea cu medicul de familie, în multe cazuri inexistentă.

În acest sens, printr-un proiect co-finanţat printr-un grant elveţian, se doreşte realizarea unui nou model de abordare paliativă în comunitate, prin intermediul medicilor de familie. Astfel, în luna aprilie, la Bucureşti se vor discuta modalităţi concrete de includere a acestui model în Programul Naţional de Dezvoltare a Îngrijirilor Paliative din România. Mădălina OLARIU

* * *
„Locurile sunt insuficiente pentru nevoia care există, nu stăm niciodată cu paturi libere” - asist. univ. dr. Vladimir Poroch, coordonatorul Secţiei de Îngrijiri Paliative de la IRO, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale de Îngrijiri Paliative