Ce îşi propune Timişoara culturală pentru următorul deceniu

La începutul lunii trecute a fost prezentată forma finală a Strategiei Culturale pentru Municipiul Timişoara 2014-2024. Documentul a fost formulat „în acord cu metodologia programului Liverpool 08 Capitală Europeană a Culturii, metodologie acceptată la nivel european ca model de bună practică în proiectarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice în cultură la nivel local, recomandată de Comisia Europeană. Demersul de fundamentare şi de proiectare a strategiei a fost de asemenea ghidat de Agenda 21 pentru cultură, adoptată de autorităţi locale din întreaga lume ca document de referinţă în dezvoltarea culturală“, arată oficialii Primăriei Timişoara.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

În urma unei ample analize a potenţialului cultural al oraşului de pe Bega, documentul strategic realizat cu fonduri europene stabileşte viziunea pentru Timişoara 2024. Astfel, Timişoara apare ca „locul unde viaţa culturală dinamică răspunde aşteptărilor locuitorilor, economia creativă contribuie la bunăstare, iar creaţia artistică îmbrăţişează experimentul. Un oraş cu o ofertă culturală diversă, conectată la fenomenele contemporane, cu un patrimoniu cultural valorificat inovativ şi unde interculturalitatea este asumată“.

Principiile care decurg din această viziune fac referire la recunoaşterea valorilor de patrimoniu şi punerea în valoare a acestora, sprijinirea culturii contemporane, recunoaşterea importanţei legăturilor dintre cultură şi societate, dar şi a culturii ca motor de dezvoltare individuală şi comunitară, valorificarea potenţialului economic al acestui domeniu de activitate şi considerarea libertăţii de expresie ca element fundamental al creativităţii şi inovaţiei. Totodată, sunt conturate 5 axe tematice – Timişoara creativă, implicată, conectată, responsabilă şi deschisă. Fiecare axă are propriile obiective şi măsuri.

Strategie pentru Iaşi Capitală Europeană a Culturii în 2021 oferită gratuit COMENTEAZĂ

Potrivit oficialilor timişoreni, „strategia culturală vine în întâmpinarea nevoilor oraşului de dezvoltare prin cultură, susţine candidatura sa la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi sprijină eforturile comune ale artiştilor, ale operatorilor culturali şi ale administraţiei publice de a aduce cultura de calitate în viaţa oamenilor“.

Mesajul străinilor: „Oamenii mişcă lucrurile“ FOTO

 „Deşi nu se confundă cu Programul Capitală Europeană a Culturii în care Timişoara este înscris ca oraş candidat pentru anul 2021, Strategia culturală a Municipiului Timişoara 2014-2024 sprijină candidatura Timişoarei prin viziunea şi măsurile propuse pe termen lung. De altfel, strategia culturală a oraşului este o condiţie necesară dosarului de candidatură“- se arată în strategia culturală a Timişoarei 2014-2024

Strategia Iaşului pentru următorul deceniu cultural

Iniţiativa de a desemna anual capitale europene a culturii a pornit în 1985, iar până în prezent mai mult de 50 de oraşe au primit acest titlu. În anul 1985, Atena a fost primul oraş desemnat Capitală Europeană. Oraşul câştigător din România va împărţi titlul, în 2021, cu un oraş din Grecia, dar şi cu un oraş câştigător din ţările candidate şi potenţialii candidaţi la UE (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Ţările cu vocaţie europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraş asociat acţiunii.

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015, şi cea de selecţie finală, septembrie 2016. Până acum şi-au anunţat intenţia de a intra în competiţie 11 oraşe –  Iaşi, Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Timişoara.

CAMPANIE DE INFORMARE

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

 Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA

Mizele Aradului în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

A expirat termenul pentru înscrierea în juriul CEAC 2021
* numele celor doi experţi selecţionaţi la nivel naţional vor fi făcute publice cu o săptămână înainte de reuniunea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015
Ministerul Culturii a avut deschisă sesiunea de depunere de candidaturi pentru poziţia de expert naţional în cadrul juriului european responsabil de desfăşurarea procedurilor de selecţie şi monitorizare a Capitalei Europene a Culturii 2021, până ieri, 3 aprilie.

Potrivit directivelor Comisiei Europene, juriul care analizează dosarele de candidatură este format din 10 experţi numiţi de instituţiile Uniunii Europene. Astfel, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia aleg câte trei experţi, iar Comitetul Regiunilor selectează unul. Totodată, statul membru are dreptul să desemneze doi membri în acest for, iar cei interesaţi de a ocupa cele două posturi şi-au putut depune candidatura până ieri, 3 aprilie. În conformitate cu recomandările Comisiei, numele celor doi experţi selecţionaţi vor fi făcute publice cu o săptămână înainte de reuniunea de preselecţie (noiembrie- decembrie 2015), pentru a evita eventuale acţiuni de lobby sau presiuni din partea oraşelor candidate.

„Rolul juriului este de a evalua candidaturile primite din partea oraşelor candidate, de a conveni asupra unei liste a oraşelor preselecţionate, precum şi de a recomanda un oraş pentru acordarea titlului de Capitală Europeană a Culturii şi a premiului Melina Mercouri. La sfârşitul etapei de monitorizare, juriul are totodată rolul de a prezenta un raport care va sta la baza deciziei Comisiei de a acorda sau nu premiul Melina Mercouri oraşului respectiv“, au transmis oficialii Ministerului Culturii.