Cauzele care au şters Iaşul din cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii FOTO

Competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 s-a încheiat, ieri, umilitor pentru Iaşi * în lista scurtă au fost selectate patru oraşe: Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti * deşi anunţul trebuia să fie un duş rece pentru administraţia locală, primarul interimar Mihai Chirica a declarat senin că „Nu am pierdut nimic, pentru că nu dădeau nimic” * nu au întârziat să apară reacţiile din mediul cultural, politic şi economic.

 

 Pentru Iaşi, competiţia Capitală Europeană a Culturii 2021 s-a încheiat, ieri, când a fost anunţată, la Bucureşti, lista scurtă a oraşelor preselectate. Într-o ordine despre care preşedintele juriului, Steve Green, a precizat că este „aleatorie”, oraşele care s-au calificat în următoarea etapă sunt: Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Practic, Iaşul a ratat bani de la Uniunea Europeană şi posibilitatea de a se face cunoscut în spaţiul comunitar. Deşi acest anunţ trebuia să fie un duş rece pentru administraţia locală ieşeană, primarul interimar Mihai Chirica a făcut o declaraţie halucinantă la unul din radiourile locale: „N-am pierdut nimic, pentru că nu dădeau nimic“.

Imediat după aflarea veştii, au început să apară reacţiile din spaţiul public. „Îmi pare nespus de rău pentru Iaşi, dar aceasta este o palmă pentru autorităţile locale şi judeţene şi pentru cei care de ani de zile reprezintă oraşul. Primim doar promisiuni sforăitoare, fără substanţă, fără continuitate, fără priză reală. Dacă îşi imagina cineva că un oraş poate fi Capitală Culturală Europeană cu o clădire precum cea a Filarmonicii, care e în şantier de 25 de ani, în centrul oraşului, s-a înşelat! Dar probabil unii şi-au imaginat că merge şi aşa...”, a declarat Bujor Prelipcean, directorul Filarmonicii de Stat „Moldova” Iaşi.

Acesta a vorbit despre Iaşi, dar şi despre oraşele câştigătoare. „De Timişoara nu mă mir, că ei de cinci ani fac oraşul vizibil. Să nu uităm că îl au acolo pe Ioan Holender! Clujul îl are pe Boc, care a făcut primul mall cultural şi care a dat Filarmonicii o sală. Bucureştiul va trage mereu spuza pe turta lui, că acolo sunt şi Parlamentul, şi Guvernul, şi Patriarhia! Îmi pare rău că e lovit Iaşul, prin primarul (n.r. Gheoghe Nichita, primarul suspendat), care în loc să se ocupe de oraş s-a ocupat de fuste şi de fotbal. Dacă Baia Mare ne bătea la fotbal, poate că m-aş fi mirat mai tare!“.

Frustrări şi orgolii

Europarlamentarul Cătălin Ivan a fost mult mai vehement. Acesta a subliniat faptul că edilul suspendat, Gheorghe Nichita, a îngropat proiectul. „Este practic ruşinos că un singur om plin de frustrări, măcinări interioare şi orgolii ca Gheorghe Nichita, a reuşit să îngroape acest proiect. Îmi amintesc că în urmă cu trei ani şi jumătate, atunci când am început acest proiect, au venit alături de noi oameni de afaceri, oameni de cultură, experţi europeni în domeniul capitalelor culturale, toţi oferindu-ne ajutorul. Atunci aveam şanse reale, am avut chiar expoziţii la Bruxelles pentru a arăta cât de creativi suntem, până ce ideea în sine a fost omorâtă de sinistrul Gheorghe Nichita. Nu este vina actualei echipe care a preluat, pe ultima sută de metri, portofoliul Iaşului. Nu este vina lui Mihai Chirica. Actuala echipă a lucrat impecabil în ultimele şase luni şi merită lăudată, însă a fost tardiv”, a declarat europarlamentarul Cătălin Ivan.

(VIDEO) Dezbatere Evenimentul Regional al Moldovei „Iaşi-Capitală Culturală Europeană 2021”
 

„Sunt trist şi îmi pare rău că echipa nu a reuşit să surmonteze decalajul de timp pe care l-a pierdut în perioada anterioară. Cred că am avut şi un prejudiciu de imagine major, una dintre întrebările unui comisar european a fost legată de ex-ul (fostul primar Gheorghe Nichita – n.red.) Noi am făcut tot ce a fost posibil”- Mihai Chirica, primar interimar al Iaşului

Reacţia bordului Fundaţiei
Florin Cîntic, directorul artistic al Fundaţia Iaşi - Capitală Culturală Europeană (FICCE) a anunţat că îşi prezintă demisia din funcţia deţinută în cadrul Fundaţiei, asumându-şi eşecul acestui proiect : „Sunt sigur că autorităţile locale vor continua să aloce resurse pentru acest proiect care a însemnat efortul neobosit al unei echipe de profesionişti de prim rang. Direcţiile de dezvoltare propuse în acest proiect pot genera în viitor o schimbare în bine în ceea ce priveşte oferta culturală a oraşului şi, de asemenea, pot genera o creştere a implicării cetăţenilor în activităţile culturale. Nu comentez decizia juriului şi le urez succes colegilor din oraşele selectate”.

Iulian Boia, directorul executiv al FICCE, a anunţat că va urma o analiză a cauzelor ce au dus la acest eşec: „Ne-am dorit foarte mult ca Iaşi 2021 să devină un proiect al ieşenilor, al întregii comunităţii şi sper ca mare parte din iniţiativele deja pornite sau cele planificate pentru 2016 să continue şi să se concretizeze. S-au făcut eforturi foarte mari în această perioadă şi regret că munca noastră nu a fost încununată de succes. Rămâne să analizăm ce a funcţionat şi ce nu, să învăţăm lecţiile necesare şi să vedem ce trebuie făcut mai departe”.

Acesta a preluat funcţia de director executiv în august 2015, după demisia lui Dan Doboş. La rândul său, fostul director al fundaţiei oferă propriile explicaţii pentru eşecul Iaşului. „Motivele profunde ale acestui eşec ţin de politizarea excesivă şi de mesajele extrem de amestecate care au pornit din Consiliul Local. Trebuie să ne aducem aminte că demisia mea a venit într-un moment în care am reproşat întregului Consiliu Local că transformă FIE într-un fiasco, dar şi de afacerile cu albumele, care nici măcar nu se mai tipăreau. Genul acesta de abordare politicianistă este cauza. A mai fost şi o bătălie de orgolii, pentru că probabil prezenţa mea acolo lega prea mult proiectul de primarul Nichita, iar cineva nu dorea să se întâmple asta“, a declarat Dan Doboş.

 

 

Niciun oraş din Moldova nu a intrat pe lista scurtă

Printre cele 14 oraşe candidate s-au mai aflat Suceava şi Bacău. „Avem o strategie culturală coerentă pe următorii zece ani, care va fi implementată pe fonduri proprii şi cu bani europeni. Am părăsit această competiţie cu fruntea sus. Cu siguranţă am fost pe primul loc la resursele cheltuite. Cu aproximativ 10.000 de euro ne-am bătut de la egal la egal cu oraşe care au cheltuit milioane de euro. Eu cred că regulile sunt valabile în cultură ca şi în sport, important este să participi, nu poate toate lumea să se califice mai departe. Vom implementa strategia pe care o avem”, a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Şi Bacăul a fost scos din competiţie. „A fost opţiunea comisiei de evaluare, ne pare rău că nu am reuşit să ajungem pe lista scurtă, dar asta nu va afecta sau nu va modifica strategia culturală pe care o propunem pentru Bacău”, susţin reprezentanţii echipei Teatrului Municipal „Bacovia”, care au lucrat, alături Primărie, la proiectul de candidatură.

 În perioada august-septembrie 2016 vor fi desemnate cele trei oraşe care vor purta acest titlu pe parcursul anului 2021, câte un oraş din: Serbia/ Muntenegru, Grecia şi România. În total, 30 de oraşe s-au înscris în competiţia pentru 2021.

„Punctul slab a fost incompetenţa echipei iniţiale, care a venit cu un concept legat de «interfaţa răsăriteană a culturii» şi care s-a încăpăţânat să meargă pe ceva ce a fost, din start, contestat. S-a pornit pe o idee bătrânească, împopoţonată apoi cu o formulă tinerească, fancy, dar din proiect lipseau noţiuni elementare de marketing”- Mihai Mocanu, de la Agenţia de branding „Namogo”, care a venit cu o idee de proiect, ce nu a fost luată în calcul.

„Dacă nu veţi face un proiect unic pentru Iaşi, să fiţi mulţumiţi de el chiar dacă pierdeţi, nu veţi face un lucru important”, declara Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, la o dezbatere, din 2013, a ziarului Evenimentul Regional al Moldovei pe tema „Iaşi- Capitală Europeană a Culturii în 2021“.

 

Rezultatul de ieri i-a determinat pe liderii dreptei să îi solicite viceprimarului cu atribuţii pe primar, Mihai Chirica, să-şi asume responsabilitatea pentru acest „răsunător eşec” şi să-şi dea demisia: „PSD şi administraţia condusă de Mihai Chirica, prin incompetenţă şi aroganţă, au distrus ce a avut Iaşul mai de preţ: identitatea sa culturală. Faptul că Iaşul nici măcar nu s-a calificat în finală pentru obţinerea acestui titlu echivalează cu ştergerea identităţii culturale a Iaşului care, încă din 1859, a fost un atribut recunoscut de către întreaga ţară. Acest eşec ruşinos va avea efecte nefaste pe termen lung pentru comunitatea ieşeană. Practic, odată cu acest eşec, Mihai Chirica şi PSD au reuşit ceea ce nu reuşiseră comuniştii: să distrugă onorabilitatea şi statutul oraşului nostru de pol al culturii româneşti. Plătim preţul unei administraţii păguboase pentru oraş şi pentru ieşeni, caracterizată prin lipsă de transparenţă, habarnism, aroganţă şi indolenţă”.

 

 Şase criterii au stat la baza evaluării candidaturilor
Steve Green, preşedintele juriului, a precizat că există şase criterii asupra cărora au căzut de acord reprezentanţii celor 28 de ministere ale culturii din Uniunea Europeană, care au fost aplicate în toate competiţiile pentru titlul de Capitală Culturală Europeană:
1. Strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale urmează să o lase cetăţenilor lor.
2. Bidirecţional – se referă la dimensiunea europeană – de a reflecta propria istorie şi cultură, dar şi pe a celorlalţi.
3. Viziunea programului, o viziune artistică solidă, inclusiv în ceea ce priveşte atragerea vizitatorilor din afara ţării.
4. Participarea cetăţenilor, a operatorilor culturali, în dezvoltarea programului, aici fiind incluşi toţi participanţii – tineri, vârstnici, grupuri dezavantajate, cei care nu sunt consumatori de cultură – absolut toate categoriile.
5. Oraşele respective au bani şi...
6. ... au oameni care să pună proiectele în aplicare.