Din culisele unui eşec răsunător - „Iaşi Capitală Europeană a Culturii”

După ce Iaşul a ieşit din cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, reprezentanţii municipalităţii şi ai FICCE încearcă să-şi spele ruşinea prin demisii sau aruncând pisica moartă în curtea vecinului. În tot acest timp, liberalii cer socoteală şefilor din Palatul Roznovanu pentru finanţările către Fundaţie, ameninţând că vor face plângeri penale pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, dacă nu va fi luată urma banilor publici

Deşi pentru o scurtă perioadă, undeva prin anul 2013, oamenii şi autorităţile deopotrivă credeau că municipiul Iaşi are toate şansele să câştige o bătălie serioasă, cum este cea pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, odată cu trecerea timpului acest vis a devenit tot mai îndepărtat, din cauza unei administrări defectuoase, a lipsei poate de viziune şi a unor interese de ordin economic. Cert este că la scurt timp după ce ieşenii au primit vestea că urbea lor este departe de a îndeplini criteriile pe care europenii le impuneau, toată lumea a început să caute vinovaţi şi să arunce cu piatra în stânga şi în drepta.

Citeşte şi Cauzele care au şters Iaşul din cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii

Şi înfrânţi, şi cu plângeri penale
Ideea ca Iaşul să intre în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a apărut încă din anul 2012, precursorii acestui proiect fiind Florin Cîntic, fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Iaşi şi europarlamentarul Cătălin Ivan. Pentru a materializa această dorinţă, tot în anul 2012 a fost lansată oficial Asociaţia Iaşi Capitală Culturală Europeană (AICCE), organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, al cărei preşedinte era tot Florin Cîntic, iar un an mai târziu era înfiinţată Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană (FICCE), de către Primărie, în mână căreia s-a pus practic candidatura oraşului şi spre care au fost virate sume de bani necunoscute până în prezent. Acesta a fost şi punctul culminant care a deschis cutia Pandorei la Iaşi şi a politizat întregul proiect. Având în vedere că lucrurile au mers într-o direcţie greşită pentru Iaşi, care a suferit o înfrângere ruşinoasă, autorităţile au început să găsească tot felul de scuze, unele dintre ele jignind inteligenţa cetăţenilor. Printre cei care au vrut să spele putina şi au fost sancţionaţi public se numără şi viceprimarul cu atribuţii de şef al municipiului. „Primarul interimar Chirica a minţit din nou cu neruşinare, spunând că la momentul evaluării dosarului de candidatură a primit o întrebare de la juriu, cu privire la situaţia fostului primar Nichita (Gheorghe Nichita-n.r.)”, sesizează vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru, încercarea lui Chirica de a arunca vina pentru acest eşec asupra edilului suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, care este ţinut însă la distanţă de Palatul Roznovanu de mai bine de şase luni, printr-o decizie a instanţei. Mai mult, reacţia lui Chirica este o găselniţă atât timp cât Bucureştiul a intrat pe lista scurtă pentru acest titlu, deşi are un primar suspendat şi arestat la domiciliu, pe Sorin Oprescu, o situaţie similară fiind şi la Baia Mare, unde primarul Cătălin Cherecheş este urmărit penal. Cu toate acestea, scandalurile cu iz penal nu au blocat traiectoria spre titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru cele două oraşe.

Citeşte şi Un pas spre emancipare prin politici sociale

„Mentalitate de loser“
Mai mult, liberalii l-au sancţionat pe Chirica şi pentru faptul că nu şi-a asumat înfrângerea. „Mentalitatea lui Chirica este una de loser, care nu ştie pe cine să mai arunce vina. (...) În momentul în care a aflat că Iaşul nu intră pe acestă listă, a convocat repede jurnaliştii şi a mers pe şantiere, zicând că visul lui care se îndeplineşte este acela de a se reintroduce tramvaiul 9, ca o compensaţie pentru că am pierdut acest titlu”, susţine Muraru. Nici Florin Cîntic nu a scăpat de criticile dreptei, având în vedere că acesta a avut tot timpul în mână dosarul Iaşului. „Acest dezastru mai arată calitatea oamenilor de cultură, referindu-mă aici la Cîntic care, din punctul meu de vedere, poartă principala responsabilitate după echipa administrativă din Primărie”, punctează liberalul, precizând că plecarea lui Cîntic din FICCE a fost „mişelească şi tardivă”.
Pentru ca „opoziţia” să fie vizibilă la Iaşi, liberalii susţin că vor solicita un audit extern pentru a vedea cum s-au tocat banii în cadrul Fundaţiei, urmând să facă şi o plângere penală pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri. „Vom face plângeri penale pentru oamenii care au obţinut frâiele Fundaţiei din septembrie 2013 până în prezent. Mai mult, Gavrila cu lănţişor (Camelia Gavrilă, fost consilier local PNL, actualmente membru al PSD-nr.) a păpat şi ea nişte bani din Fundaţie, la fel şi domnul Cîntic. Amândoi trebuind să spună câţi bani au câştigat de aici, pentru că au fost contracte foarte generoase. (...) Există oameni care au lucrat la fundaţie şi spun că un poster a costat 300 de lei, care la un centru de copiere costă 3 lei. Există contracte de 4.000 de euro cu nişte oameni din Iaşi, nişte băieţi de pe lângă Iacoban...”, a conchis Muraru, evidenţiind faptul că municipalitatea va trebui să dea explicaţie de banii alocaţi pentru funcţionarea Fundaţiei.
În replică, Chirica le bate obrazul liberalilor pentru că nu au participat activ la acest proiect, precizând că este uşor să-şi dai cu părerea. „Liberalii ar trebui să vadă ce şi-au asumat din acest proiect. Acum trei ani de zile trebuiau să fie alături de acest proiect, nu acum şase luni de zile când am reuşit să-l restructurăm, să adunăm o echipă care să muncească pentru cultura ieşeană. Ei au de făcut multe lucruri în interiorul formaţiunii politice. Stând aşa, de pe margine, şi bătând din palme la eşecul pe care ai ar trebui să şi-l asume, nu noi, e uşor. Noi am încercat să facem tot ce era posibil, politic şi administrativ”, a declarat Chirica. În ce priveşte plângerea penală pe care liberalii vor să o facă, vicele a fost şi mai tranşant. „Nu ştiu ce înseamnă scurgerile alea (de fonduri-n.r.). Ei poate au informaţii mai multe, poate au fost şi implicaţi... Pot să depună ce vor. Nu asta este problema noastră acum. Orice cetăţean poate să depună o plângere, nu numai liberalii, dacă au informaţie şi certitudini că acest lucru este într-adevăr aşa cum spun ei”, a conchis Chirica. Deşi pisica moartă este aruncată, acum, declarativ dintr-o parte în alta, alocările financiare către FICCE au fost făcute, în ultimii ani, prin hotărâri de ale Consiliului Local, din care fac parte toate formaţiunile politice. 

* * *
În ciuda tuturor acestor acuzaţii, ceea ce a contat în cursa pentru titlul de CEAC 2021 au fost dosarele de candidatură depuse de cele 14 oraşe. O simplă analiză a acestor documente arată nivelul îndoielnic al echipei de la Iaşi. Dosarului de candidatură al Iaşului debutează cu Mihai Chirica pe prima pagină, după care vorbeşte despre biserici şi mănăstiri, despre moaştelor Sfintei Parascheva şi FILIT. Practic, Iaşul tratează foarte puţin ceea ce se poate face şi se axează pe valorile trecutului. Astfel, Iaşul se angajează să pună mai departe accent pe evenimente culturale clasice, în vreme ce Timişoara promite transformarea spaţiilor industriale în spaţii de cultură, realizarea a 21 de scene plutitoare pe Bega, videomapping, festivaluri de tech, aplicaţii interactive digitale.