Un pas spre emancipare prin politici sociale

Ţara noastră face un pas important în ceea ce priveşte integrarea persoanelor nevoiaşe în comunitate, respectiv pe piaţa muncii. Datorită noii Legi a Economiei Sociale, asociaţiile nonguvernamentale împreună cu administraţiile locale pot pune bazele unor intreprinderi de inserţie socială, dând ocazia persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi sau familiilor monoparentale să-şi câştige o pâine cinstit. Deşi, în prezent, există fundamentul legal pentru demararea unor proiecte sociale, din păcate nu există norme metodologice de aplicare a Legii Economiei Sociale, ceea ce face ca ţara noastră să bată pasul pe loc atunci când vine vorba despre finanţări europene 

România dă semne de emancipare în ceea ce priveşte integrarea persoanelor nevoiaşe sau cu diferite afecţiuni pe piaţa muncii, prin elaborarea Legii Economiei Sociale. Cu o vechime de mai bine de 100 de ani în ţara nostră, primele forme ale economiei sociale au fost date de cooperativele de producţie, cooperativele meşteşugăreşti şi casele de ajutor reciproc pentru pensionari şi muncitori, aceste forme conservându-se până în zilele noastre. Deoarece pe acestă ramură europenii pun accept şi oferă sprijin financiar pentru implementarea proiectelor, Legislativul a creat şi cadrul legal prin care în ţara noastră pot fi aplicate măsurile de economie socială. „A fost important să legiferăm acest segment pentru a stabili clar cine sunt actorii economiei sociale şi pentru a avea, în următoarea perioadă de alocare a fondurilor structurale, posibilitatea de a finanţa cât mai multe proiecte. Cred că este sectorul care duce la dezvoltare durabilă şi care operează pe nevoie”, declară Cristina Nichita (PSD), unul din parlamentarii români care au militat pentru conturarea acestei legi.
Practic, economia trebuie privită ca un mare sector, din care fac parte intreprinderile sociale, la care se adaugă şi intreprinderile sociale de inserţie, a căror rol este dat de incluziunea socială a pensionarilor, oamenii singuri, familiilor monoparentale, romilor, persoanelor cu dizabilităţi şi, nu în ultimul rând, a tuturor cetăţenilor aflaţi în sărăcie. Având la dispoziţie prevederile Legii politicii sociale, organizaţiile neguvernamentale în colaborare cu autorităţile publice pot demara proiecte care să includă pe piaţa muncii grupuri de persoane care au nevoie de sprijin. „Atunci când vorbim despre intreprinderile sociale sau intreprinderile de inserţie, trebuie ţinut cont şi de sustenabilitatea unor astfel de proiecte, deoarece la început, cei care înfiinţează o astfel de intreprindere beneficiază de o finanţare, dar este important să-i învăţăm pe oameni cum pot manageria aceste unităţi, pentru a fi rentabile şi după terminarea subvenţionărilor europene”, explică ieşeancă Cristina Nichita.
Este de asemenea important faptul că, înainte de a intra într-un astfel de program, persoanele care beneficiază de forme ale economiei sociale au parte întâi de un proces de evaluate psihologică, a capacităţilor şi calităţilor personale, după care participă la cursuri de formare profesională.

Citeşte şi Camera Deputaţilor, colac de salvare pentru incompatibili 

Lege da, norme ba!
Legea economiei sociale este binevenită într-un stat ca România, unde puturoşii îmbracă haina persoanelor nevoiaşe, ce se încadrează berechet la ajutorul social. „Noi trebuie să ne rupem de cutuma care zice că statul social trebuie să acorde subvenţii sociale oamenilor vulnerabili. Trebuie să dăm, în schimb, fiecărui om posibilitatea de a se desfăşura în mediului său, de a-şi câştige existenţa, de a fi asigurat medical şi de a-şi plăti singur taxele şi impozitele. Aşa vom transparentiza şi vom vedea că banii social sunt bine investiţi”, punctează deputatul, recunoscând faptul că în ţara noastră prea multe persoane care ar putea pune osul la treabă sunt asistate social, o parte din bani pierzându-se fără rost.
Există totuşi şi un blocaj în ceea ce priveşte implementarea Legii Economiei Sociale, deoarece normele de aplicare ale acestui act au rămas blocate la Guvern. „Normele sunt datoria Ministerului Muncii, deoarece odată ieşită legea din Parlament nu mai ţine de Legislativ. Dar se merge pe ideea de se atrage cât mai multe fonduri europene, de a beneficia de facilităţile pe Legea achiziţiilor publice, pentru a fi cât mai uşor să faci economie socială în România. În mod normal, aceste norme au deja o întârziere de două luni de zile”, declară Cristina Nichita, precizând că cel mai devreme, normele metodologice de aplicare ale Legii Economiei Sociale vor putea fi gata în lunile februarie- martie ale anului viitor.
Astfel, ţara noastră este din nou întârziata Europei în ceea ce priveşte alocările bugetare pentru perioada 2014-2020, având în vedere că anul 2016 bate la uşă!