Cum a dat chix DNA în dosarul fraudei de la UMF

Judecătorii suceveni şi-au motivat decizia în dosarul fraudei de la UMF. Reamintim că rectorul Vasile Astărăstoae a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunităţilor Europene şi conflict de interese. Au mai fost trimişi în judecată de DNA prorectorul Dragoş Pieptu, directorul de comunicaţii al UMF, Adrian Ciureanu, cel administrativ Daniela Druguş, directorul Maguay Impex Corvin Pughin, afaceristul Laurian Gabriel Tănăsescu, consilierii din Ministerul Comunicaţiilor Dănuţ Muşat şi Dan Verner, fiica rectorului, Daniela Astărăstoae, şi funcţionarul ministerial Raluca Isabela Vătuiu.
Buba, la platforma de e-learning
Anchetatorii au spus că proiectul privind platforma de e-learning de la UMF ar fi primit ilegal, cu ajutorul lui Vătuiu, fonduri de 5,2 milioane de lei. Astărăstoae, Druguş şi Ciureanu au fost acuzaţi că ar fi atribuit ilegal un contract de lucrări către Maguay Impex. „La 16 decembrie 2010, inculpatul Astărăstoae a întocmit şi depus la Ministerul Comunicaţiilor mai multe documente prin care a solicitat rambursarea sumei de 1.292.714,64 lei şi în care a atestat în mod nereal că proiectul a fost finalizat atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere al instruirii personalului, în condiţiile în care platforma era nefuncţională”, au adăugat anchetatorii. Într-un alt proiect european, desfăşurat la Institutul de Medicină Legală, rectorul şi-ar fi angajat fiica, pe Pieptu şi Ciureanu, tot cu încălcarea legii.
Procurorii ieşeni, traşi de urechi
Procesul, început la Iaşi, a fost strămutat la Curtea de Apel Suceava, ai cărei judecători au decis trimiterea dosarului la DNA Bucureşti, pentru refacerea urmăririi penale. „Urmărirea penală a fost efectuată de DNA Serviciul Teritorial Iaşi, fără ca acesta să fi primit vreo delegare din partea Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, care la rândul său face parte din Structura centrală a DNA, aşa cum se stipulează la articolul 135 Cod procedură penală. Prin urmare, Curtea constată că în cauză au fost încălcate dispoziţiile legale referitoare la competenţa după materie a organului de urmărire penală, încălcare care duce la nulitatea tuturor actelor de urmărire penală efectuate în cauză şi, implicit, şi a actului de sesizare al instanţei”, au motivat judecătorii suceveni. Procurorii au făcut însă recurs, iar dosarul va ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (Ştefana Czeller)

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK