Fermierii se roagă la Dumnezeu pentru ploaie

Anul 2023 nu a început deloc bine sub aspect meteorologic. Seceta care aproape a pus la pământ agricultura în anul 2022 continuă, iar fermierii sunt foarte îngrijorați.„Dacă nu va ploua va fi jale”, spune primarul din Cucuteni, Panfilică Brânză. Potrivit meteorologilor, intervalul mai-iulie 2022 a fost cel mai secetos din ultimii 60 de ani

În ultimii ani am asistat la schimbări majore privind modificările de climă, reflectate prin turbulențe atmosferice majore, variații foarte mari de temperatură la sol, ploi intense în zone unde norii nu s-au mai adunat de mult timp ani sau foarte reduse acolo unde populația era obișnuită să poarte umbrele. „Au apărut fenomene spectaculoase și toate au fost cauzate de o creștere medie a temperaturii care a dus la o sporire a cantității de apă din atmosferă. Apa a absorbit multă energie de la soare, având ca rezultat apariția acestor turbulențe. Corelat și cu episoadele mari de poluare de la nivelul solului, au apărut modificările de volum ale precipitațiilor în anumite areale”, a explicat conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Supraîncălzirea are consecințe foarte grave în modificarea intensității radiației emise de sol, care este violentă și duce la creșterea apei din atmosferă. „Asistăm la un fenomen de deșertificare”, a completat Silviu Gurlui. „Din punct de vedere pluviometric, perioada mai-iulie 2022 a fost apreciată drept cea mai secetoasă din ultimii 60 de ani, iar din punct de vedere termic s-a clasat pe locul al IV-lea”, a precizat dr. Ovidiu Miron Machidon, șef Serviciu în cadrul Centrului Meteorologic Regional Moldova Iași.

Cât privește modificările de temperatură, „în ultimii 30 de ani, media a crescut cu un grad față de perioada 1961-1990, urcând de la 9,1 grade Celsius, la 10,1 grade Celsius”, după cum a precizat dr. Ovidiu Miron Machidon, ceea ce explică și predominanța ploilor în defavoarea zăpezii.

Seceta aproape a pus la pământ agricultura

Un raport al Direcției Agricole Iași, unul dintre județele foarte afectate de secetă, arată că au fost cerute despăgubiri pentru 104.000 de hectare acoperite atât de culturi de toamnă, cât și de primăvară. În urma verificărilor în teren, specialiștii au confirmat că doar 20.000 de hectare au fost calamitate, fiind declarate eligibile 1.140 de cereri. Banii au început să vină în conturile fermierilor, după cum au spus mulți dintre primarii comunelor din Iași. Au fost acordate despăgubiri pentru grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță. Problemele continuă și doar ploile sau zăpada pot pune capăt îngrijorărilor oamenilor. În comuna Belcești, anul trecut au fost culturi calamitate în proporție de 90 la sută, chiar și integral, după cum a precizat primarul Dumitru Tănasă. „Situația nu este deloc ușoară, în sol se menține un deficit foarte mare de apă. Vorbim despre 40 de litri/mp, față de 200-300 l/mp, cât ar trebui să fie. Culturile înființate în toamnă nu arată rău deocamdată, dar vom vedea ce va fi. Iarna este abia la început”, a spus primarul. Aceleași necazuri sunt și la Cucuteni, o comună unde anul trecut distribuția apei a fost raționalizată, la fel ca în multe alte zone ale județului. „E secetă mare și dacă nu va ploua va fi jale. 2023 vine după alți doi ani grei și dacă până acum oamenii au mai avut resurse, provizii, acum situația este cu totul alta. Temperaturile anormale pentru această perioadă favorizează inclusiv dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor. Se știe că astfel de probleme sunt mult diminuate atunci când este frig și sporesc când mercurul urcă în termometre. Probleme sunt la toate culturile de toamnă, și la grâu, și la rapiță. Ferească Dumnezeu de încă o secetă”, a exclamat primarul Panfilică Brânză. Oficialul a atras atenția și asupra fântânilor, care sunt aproape secate, pânza freatică fiind foarte scăzută. „Sunt fântâni care au cam o jumătate de metru apă, față de 4 sau chiar 5 metri, cât ar trebui să fie. Mulți oameni mi s-au plâns că nu au putut scoate apă”, a punctat Panfilică Brânză. În opinia lui, ar trebui să plouă continuu cam două sau chiar trei săptămâni pentru ca umiditatea din sol să revină la un nivel optim ori să ningă câteva zile. „Când eram copil, stratul de zăpadă era de doi metri și mai și ploua. Erau ploile mocănești care asigurau necesarul de apă. Acum este cu totul altfel și nu e bine deloc”, a clătinat din cap Panfilică Brânză. La Strunga, câmpurile semănate în toamnă sunt goale. „Grâul nu a înfrățit cum trebuie, în loc de 4-5 frați, câți ar trebui să fie, sunt unul sau maximum doi, ceea ce este foarte puțin. În plus, în lipsa zăpezii, sunt și foarte expuși. Sunt și zone unde situația este mai bună deoarece fermierii au folosit soiuri aclimatizate atât pentru grâu, cât și pentru orz. Seceta ne dă mari bătăi de cap, hârlețul abia dacă intră în pământ, în unele zone, cam de o palmă și jumătate. Deficitul de apă se propagă de la an la an”, a adăugat primarul Sorin Constantin Lazăr. Împăduririle, prima măsură

Specialiștii atarg atenția și asupra măsurilor care ar trebui luate în sprijinul diminuării acestui impact continuu al temperaturilor ridicate. Este nevoie de o modificare a radiației solului care se întoarce în atmosferă, ceea ce ar duce la reducerea temperaturilor. O soluție ar fi plantările, care ar trebui dublate sau chiar triplate, apoi grija față de sol. „Este important să dăm atenție nu doar modului în care cultivăm pământul, ci și construcțiilor și nu mă refer doar la clădiri, ci și la șosele care ar trebui să aibă un strat protector care să reflecte mai mult lumina directă de la soare. Este vorba despre acel albedo care trebuie crescut”, a explicat Silviu Gurlui. Albedo este unitatea de măsură a reflectivității suprafeței. În cazul Pământului, dă informaţii despre cât din radiaţia solară (energie) este reflectată înapoi în spațiu. Albedo are efect de răcire și depinde în cea mai mare măsură de culoarea suprafeței (suprafețele întunecate absorb mai multă energie decât cele uşor colorate). În opinia lui Silviu Gurlui, ar trebui aplicate tratamente astfel încât asfaltul să reflecte radiație măcar cât piatra cubică.  O altă măsură, valabilă la nivel global, este și reducerea poluării din zonele industrializate și, în general, o mai mare grijă față de mediu. Dar până atunci, fermierii se roagă la Cer să le trimită ploaie sau zăpadă, în lipsa cărora anul 2023 s-ar putea încheia cu hambarele goale. O veste bună vine din partea meteorologilor, care anunță pentru următoarele zile ploi în regim normal pentru această perioadă, cuprinse între 20 și 40 l/mp.  Maura ANGHEL

 

„Din punct de vedere pluviometric, perioada mai-iulie 2022 a fost apreciată drept cea mai secetoasă din ultimii 60 de ani, iar din punct de vedere termic s-a clasat pe locul al IV-lea”- dr. Ovidiu Miron Machidon, șef Serviciu în cadrul Centrului Meteorologic Regional Moldova Iași