Ceva e putred la Cotroceni

România lucrului bine făcut riscă să aibă un debut prost. Omul care s-a opus (a)normalităţii clasei politice actuale şi a sancţionat traseismul politic are la dreapta lui un simbol al oportunismului. Potenţialul şef de cancelarie al preşedintelui Klaus Iohannis este un fost ziarist de casă al FSN, adus în politică de Nicoale Văcăroiu, promovat de Adrian Năstase şi adoptat de Crin Antonescu. Dan Mihalache, căci despre el vorbim, spunea despre parteneriatul cu SUA că îl lasă „rece”, l-a catalogat pe şeful ANI drept „o jigodie frustrată” şi a susţinut că trebuie „operate corecţii în privinţa funcţionării DNA”. Nu în ultimul rând, Mihalache a alintat o jurnalistă cu „ia mai du-te şi tu în mă-ta”, în momentul în care aceasta îi adresase o întrebare.

Numirea lui Mihalache nu a fost confirmată oficial, dar tăcerea complice a lui Klaus Iohannis pe acest subiect e suspectă chiar şi pentru el. Presa ultimelor zile a mediatizat intens această posibilitate, iar pagina de Facebook a preşedintelui ales abundă în mesaje anti-Mihalache scrise de simpatizanţii lui Iohannis. În acelaşi timp, fotografii care ilustrează perioada de glorie a lui Mihalache în PSD apar pe unele canale media. Liberalul e la braţ cu Victor Ponta, George Maior şi Titus Corlăţean. În altele apare cu Adrian Severin şi Corina Creţu. Pe site-ul lui personal putem citi texte admirative la adresa lui Ion Iliescu. Dar Mihalache îşi vede de treabă, merge la întâlniri la Palatul Cotroceni şi anunţă în interviuri că proiectul său este „organizarea administraţiei prezidenţiale” a lui Iohannis.

Liberalul Mihalache este un exponent al mutaţiilor suferite de clasa politică după Revoluţie. În funcţie de interesul personal a sărit dintr-o barcă în alta sub umbrela unui fals tehnocratism. În anii '90, a sărit direct din biroul oficiosului FSN sub aripa protectoare a lui Văcăroiu care l-a numit, la doar 23 de ani, expert guvernamental. În 2001, devenea consilier al lui Adrian Năstase, iar, din 2004, senator PSD. În 2009, îmbrăţişează subit liberalismul şi devine consilier al lui Crin Antonescu. În 2014, strategul campaniei lui Iohannis pe partea de „cercetări de piaţă şi mesaje politice” vrea să culeagă roadele unui pom încă neînflorit.

Oameni ca liberalul Mihalache nu au ce căuta în „România normală” clamată de Klaus Iohannis. „România bunul simţ” nu se construieşte pe scheleţi ai trecutului care reprezintă opusul ideilor exprimate de preşedintele ales. În programul său prezidenţial, Iohannis îşi propunea „depersonalizarea instituţiilor, astfel încât acestea să nu mai fie la cheremul unor persoane numite (vremelnic) să le conducă şi pentru aşezarea lor pe regulile clare ale manangementului, competenţei profesionale dovedite, ale trasabilităţii şi memoriei instituţiei, ale eficienţei măsurabile”. Dacă „eficienţa măsurabilă” se referă la oportunism, atunci Iohannis a găsit omul perfect pentru ca „România lucrului bine făcut” să devină „România lucrului bine prostit”.