Plombări, tei şi panseluţe
Dimensiune font:
Mergând pe străzile Iaşului, nu poţi să nu remarci aerul de primăvară, accentuat de hărnicia de care dau dovadă echipele primăriei.
De la veşnicele plombări şi asfaltări de primăvară, până la plantări de răsaduri cu panseluţe şi pomi care nu se prind niciodată, toate îţi dau impresia că te afli în mijlocul unei efervescenţe urbanistice, demne, dacă nu de o capitală culturală – Ghinion! -, cel puţin de o capitală de regiune, fie ea şi cea mai săracă a Uniunii Europene. Asta dacă facem abstracţie de faptul că suntem în an electoral. Altminteri, nu ştim dacă ne-am mai mira atât de mult de forfota de pe străzi, unde ieşenii reclamă luni de zile până se asfaltează o groapă, ori până ce edilii îşi îndreaptă atenţia spre zonele mărginaşe ori noile cartiere rezidenţiale, care se zbat în noroaie. Dar, e bine şi-aşa, dacă e să întrebi pensionarul de la scara blocului, care nu mai are mari aşteptări nici de la viaţă şi, poate, nici de la cei care conduc destinele unui oraş. Pentru el, liberul pe abonament, subvenţia la căldură şi o masă de şah montată în parc e tot ce şi-ar putea dori mai mult.
Ce facem însă cu tinerii, cu elevii şi preşcolarii, cu părinţii care, chiar în această săptămână, au început goana după un loc la grădiniţă sau la clasa pregătitoare? Ei nu beneficiază nici de liber pe RATP, nici de vreun ajutor din partea edililor. Scot bani din buzunar în fiecare zi pentru transport, pentru locul de parcare, pentru benzina de la Loganul cumpărat în rate, pentru şcoala şi grădiniţa copilului. În plus, ei sunt cei care încă le mai plătesc pensiile bătrânilor, pe un sistem în care piramida angajaţi-pensionari s-a inversat demult în favoarea acestora din urmă. La ei nu se gândeşte nimeni. Pentru mulţi dintre aceştia, plombările, panseluţele şi beţele înfipte în pământ pe post de arbori ornamentali nu reprezintă decât bani tocaţi an de an, în lipsa unei viziuni peisagistice unitare, pe modelul centrelor comerciale pe care le lăudăm cu atâta evlavie în discursurile publice şi în faţa celor care ne vizitează oraşul. Unii ar vrea legături rutiere mai rapide între cartierele sugrumate de străduţe înguste, pe care nu mai încap două maşini pe sens, din cauza… trotuarelor şi bordurilor, care au ajuns nesimţit de mari, la suprafeţe mai mari decât carosabilul.
Dacă e să ne referim strict la situaţia actuală, edilii tocmai s-au grăbit să taie panglicile la unele proiecte pe fonduri europene, iar asta nu din cauza excesului de zel al firmelor contractante, ci pentru a nu pierde finanţările. Cu ce rezultate, vedem astăzi. Lucrări făcute de mântuială, pasaje de pe care cade tencuiala şi un sistem de semaforizare care întinde nervii ieşenilor la maximum. Alţii, se laudă cu un aeroport modernizat, care rămâne, deocamdată, singura investiţie notabilă pentru un judeţ de mărimea Iaşului.
Deocamdată, niciunul dintre cei care ne vor cere votul peste trei luni nu ne spune cum vede dezvoltarea Iaşului în următorii patru sau zece ani.
Vremea marilor proiecte a trecut, acum urmează vremea marilor promisiuni, pe nişte finanţări europene care vor fi atrase, nu se ştie când şi, mai ales, de cine. Iar în timp ce alte oraşe se leagă la autostrăzi, construiesc stadioane şi săli de sport, în dulcele târg se plantează cu sârg tei şi panseluţe…
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau