Specialiştii români aleg calea străinătăţii

Studenţii care au studiat cel puţin un semestru peste hotare preferă oferta educaţională şi profesională disponibilă în alte ţări, conform unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate. De vină este mediul guvernamental şi politic, dar şi salariile prea mici. 

Doar după câteva luni de studiu peste hotare, mulţi tineri români preferă oferta universităţilor din străinătate, dar şi locurile de muncă departe de casă. Acesta este unul dintre rezultatele publicate de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), în urma sondajului „Studiile în străinătate şi întoarcerea în ţară”. Ajuns la a treia ediţie, acesta a fost realizat în perioada 25 aprilie-25 mai 2014, având 1.074 participanţi care au studiat minimum un semestru în altă ţară. Totuşi, nu sunt schimbări prea mari în răspunsurile studenţilor de anul acesta, comparativ cu colegii lor mai mari, care au participat în 2012 la acelaşi sondaj. Astfel, ambele generaţii sunt de părere că oferta educaţională a universităţilor din alte ţări este cea i-a determinat să opteze pentru ele, abia pe următoarele locuri aflându-se prestigiul instituţiilor de învăţământ, cunoaşterea altor culturi sau exersarea unei limbi străine. De asemenea, experienţa de studiu peste hotare rămâne foarte apreciată, balanţa fiind înclinată de dotările tehnice, mediul universitar, calitatea profesorilor şi aplicabilitatea cunoştinţelor.

Mediul politic alungă tinerii din ţară
O evoluţie pozitivă a fost constată doar în ceea ce priveşte revenirea în ţară, comparativ cu răspunsurile ediţiilor trecute ale sondajului. Chiar şi aşa, ea rămâne mai puţin atrăgătoare decât opţiunea de a rămâne peste hotare. 29% dintre participanţi sunt siguri că vor reveni după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat. Conform studiilor anterioare, aceasta a crescut de la ediţie la ediţie - în 2010 procentajul era de 24%, iar în 2012 de 28%. La polul opus sunt 39% dintre ei care nu îşi doresc să revină în România, opţiune ce a marcat un traseu sinuos - a scăzut cu cinci procente în 2012 (de la 35 la 30%), ca apoi să înregistreze o creştere cu 9%. De asemenea, nu trebuie uitaţi cei 32% de tineri care încă sunt indecişi. „Este vorba de factorii care cântăresc cel mai mult în (de)favoarea întoarcerii în România şi care pot oferi explicaţia deteriorării perspectivei revenirii în ţară a tinerilor educaţi peste hotare”, punctează realizatorii sondajului. Astfel, mediul guvernamental şi politic din ţară este motivul principal care îi determină pe tinerii români să opteze pentru un loc de muncă în altă ţară. Cu alte cuvinte, majoritatea dintre ei au fost de părere că cele mai serioase provocări pentru români sunt corupţia la nivel înalt (pentru 73% dintre participanţi), clasa politică nereprezentativă (66%) sau nivelul scăzut de salarizare (54%).

Ce i-ar readuce în ţară...
Familia şi prietenii sunt factorii generali care i-ar determina pe tineri să se întoarcă în ţară. Dezvoltarea unei cariere în ţară, în ciuda obstacolelor, rămâne plauzibilă, dar doar dacă asta nu se poate în străinătate. „Merită menţionat că procentele care indică orientarea spre România sunt relativ însemnate, ele apropiindu-se sau depăşind borna de 50%”, se arată în raportul LSRS. Situaţia ar arăta altfel dacă tinerii nu ar mai trebui să-şi facă griji pentru recunoaşterea completă a diplomelor de studiu (opţiune bifată de 67% dintre respondenţi), accentul fiind pus şi pe programele speciale de intership, fellowship şi traineeship, precum şi pe procedurile de recrutare online. De asemenea, foarte importante sunt perspectiva avansării în carieră (pentru 77%), activitatea specifică a postului (76%), posibilităţile de dezvoltare profesională (69%). Un loc aparte ocupă şi oferta salarială (67%), dar aşteptările rămân moderate. În a acest caz, puţin peste jumătate dintre participanţi sunt de părere că un salariu de debutant se poate încadra în intervalul 400-1.000 de euro şi doar 12% speră la 1.500.

Andreea IGNEA

***
Participanţii la sondaj sunt, în general, tineri cu vârste cuprinse între 21 şi 26 de ani, iar majoritatea se află în prezent în Anglia, România, Franţa, Germania, Danemarca, SUA, Olanda

***
Baza celor mai serioase provocări cu care se confruntă România din punctul de vedere al tinerilor respondenţi cu studii peste hotare sunt corupţia la nivel înalt, clasa politică nereprezentativă şi nivelul scăzut de salarizare