Subiecte de tot râsul la concursul pentru directorii de şcoală

 Subiectele probei scrise din cadrul concursului pentru funcțiile de director și director adjunct din școli a stârnit o serie de controverse în rândul candidaților *Colegiul Psihologilor cere anularea concursului *Ministerul Educației susține că testul a vizat evaluarea competențelor cognitive și manageriale dezirabile pentru exercitarea rolului de director într-o școală modernă *între timp, concursul continuă cu proba CV-ului și interviul 

 

 Alți 21 de candidați au susținut ieri, 20 octombrie, proba CV-ului și interviul în cadrul concursului de ocupare a posturilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar. Dintre aceștia, 13 au fost declarați admiși, în timp ce 7 candidați nu au reușit să acumuleze punctajul minim necesar și au fost respinși, iar un candidat nu s-a prezentat. De remarcat la rezultatele zilei de ieri este faptul că diferențele dintre punctajul probei CV-ului și punctajul interviului sunt foarte mari. Dacă proba interviului a fost trecută cu brio de majoritatea candidaților, la proba CV-ului lucrurile stau diferit, punctajele aflându-se, mai mult, în partea de jos a clasamentului.

Reamintim că pentru cele 229 de posturi vacante aferente funcției de director din unitățile de învățământ preuniversitar din județul Iași, au fost înregistrate 218 dosare pentru participarea la concurs. În 43 de unități de învățământ nu s-a înscris nici un candidat pentru posturile existente. Dintre acestea, 12 unități de învățământ sunt din mediul urban, în timp ce 31 de unități de învățământ sunt din mediul rural. În urma probei scrise a concursului, susținută pe data de 12 octombrie, 214 candidați s-au calificat pentru proba CV-ului și interviu, în județul Iași.

Se cere anularea concursului

Deși este în plină desfășurare, concursul pentru directori provoacă nemulțumire după nemulțumire. Cea mai recentă nemulțumire vine de la Colegiul Psihologilor, care acuză Ministerul Educației că proba scrisă a concursului, mai exact testul grilă, nu a fost avizată de specialiști autorizați. Ei cer chiar anularea concursului pentru directori.

În replică, ministrul Educației, prof. dr. Mircea Dumitru, a precizat că testul grilă nu a reprezentat o evaluare psihologică, ci a vizat evaluarea competențelor cognitive și manageriale dezirabile pentru exercitarea rolului de director sau director adjunct într-o școală modernă (capacitatea de a face distincție între diferite stiluri și modele manageriale, capacitatea de înțelegere și asumare a rolului unui manager la nivelul unei instituții școlare, capacitatea de a distinge între esențial și secundar, capacitatea de a face conexiuni logice între fenomene și evenimente, atenția la detalii, spiritul de observație, capacitatea de gândire strategică), fiind elaborat de specialiști în științe cognitive și în științele educației. „Asimilarea acestui test cu unul de factură psihologică este o eroare involuntară sau deliberată de optică. Nici modul în care a fost construit, nici formula de evaluare, respectiv utilizarea rezultatului nu au vizat generarea unui profil psihologic al candidatului. Obiectivul urmărit a fost testarea abilităților menționate anterior pe baza unui scor/punctaj conform evaluării pe baza baremului. Itemii de evaluare a abilităților cognitive care provin din teste standardizate cunoscute și consacrate au fost utilizați pe baza acordului scris al deținătorilor drepturilor de autor, iar itemii asociați evaluării abilităților manageriale au fost formulați astfel încât să reflecte capacitățile de analiză critică și gândire strategică ale candidaților, evitând formulări care să solicite capacitatea de memorare mecanică a unor informații din resursele bibliografice indicate”, au explicat reprezentanții Ministerul Educației.

Polemici aprinse în jurul testului grilă

Totul a pornit de la subiectele testului grijă, care, potrivit unor candidați, nu au fost potrivite pentru nivelul unui concurs de acest gen. De asemenea, alte voci au afirmat că întrebările testului grilă au fost vagi și fără aplicabilitate. Spre exemplu, una dintre întrebări a fost: Ce are măgarul?”, cu următoarele variante de răspuns: a)grajd, b)copite, c)coadă, d)coamă. Viitori directori au mai fost întrebați și "Ce au comun ciorapii și mănușile?" iar variantele de răspuns erau: a) sunt de lână, b) sunt obiecte de îmbrăcăminte, c) sunt perechi ce țin cald. O altă întrebare a fost: După ce recunoști o apă că este râu?”, cu variantele de răspuns: a) are pești, b) are poduri, c) are praguri sau d) este în pantă.

Deși a iscat polemici și nemulțumiri, rata de promovare a probei scrise a fost de 83,7%, potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare județene.

***

Fiecare ziar are ...?

A) fotografii

B) titluri

C) reclame

D) scrisori către editor

E) suplimente