Universităţile de stat se vor privatiza!

Tendinţa de privatizare a mediului universitar de stat, semnalată de liderii sindicatelor din învăţământ superior din ţară, stârneşte păreri contradictorii în Iaşi. Sindicaliştii susţin că se doreşte transformarea învăţământului într-o marfă. Singura universitate din Iaşi care doreşte această schimbare este UMF, în timp ce instituţiile private văd în privatizare o nouă problemă. 

Universităţile de stat se apropie de o nouă criză, după cea a scăderii numărului de studenţi, potrivit liderului sindicaliştilor din învăţământul superior, Anton Hadăr. Acesta avertizează că Uniunea Europeană (UE) face presiuni ca universităţile de stat din ţările membre să devină private. Declaraţia liderului sindical se bazează pe informaţiile din cadrul unei dezbateri ce a avut loc în urmă cu o lună la Viena, la care a participat alături de reprezentanţi din toate ţările din UE. „Există o tendinţă de americanizare a învăţământului european, în America universităţile fiind, în principal, private. Şi acum se poate spune că există taxe de studii pentru fiecare student, doar că parte dintre ele sunt plătite de stat prin finanţarea universităţilor, iar aici este problema cea mai mare! E din ce în ce mai scump să faci un student specialist într-un domeniu, iar finanţările sunt din ce în ce mai slabe... Se încearcă transformarea învăţământului într-o marfă - este un slogan, pe care sindicatele nu-l acceptă, desigur! Deci, facem din învăţământ o marfă, pe care o vindem!”, explică Neculai Cătălin Lungu, liderul sindicatului „UNIO” de la Universitatea „Al.I. Cuza” (UAIC) Iaşi, organizaţie afiliată Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”, al cărei preşedinte este Anton Hadăr.

Sindicalistul ieşean aminteşte că în cadrul întrunirilor „Alma Mater”, dar şi în cele la nivel european, a fost criticată vehement tendinţa de privatizare a învăţământului superior, deoarece se consideră că este necesară o participare din partea statului prin burse acordate unui număr mare de studenţi. „Ar fi ca şi cum Guvernul ar spune Nu mă mai interesează, să se descurce fiecare cum poate, dacă vrea să ajungă om cu studii superioare. Noi stăm foarte prost în privinţa asta - avem cel mai mic număr de angajaţi cu studii superioare din Europa, cel mai mic număr de studenţi, raportat la populaţie!”, atrage atenţia Cătălin Lungu.

Taxe modice din cauza sistemului Bologna
Taxele pe care ar trebui să le achite viitorii studenţi ar putea fi „modice”, situaţie existentă şi în prezent, conform preşedintelui „UNIO”. „După această posibilă privatizare, taxele ar fi modice, care ar conduce la imposibilitatea desfăşurării activităţii în condiţii normale, astfel încât, probabil, numărul de universităţi s-ar reduce - poate înjumătăţi - şi, în funcţie de posibilităţile economice ale fiecărei regiuni ale ţării, vor fi areale albe din punct de vedere al învăţământului superior în România. Şi în momentul acesta taxele sunt modice, o oră de învăţământ superior în facultăţile de ştiinţe din UAIC este sub 10 lei”, estimează Cătălin Lungu.

De asemenea, în opinia acestuia, un prim pas spre privatizarea universităţilor a fost introducerea sistemului Bologna, cei cinci ani de facultate devenind trei, cărora se pot adăuga alţii doi de studii aprofundate (de master), dar pe care statul le subvenţionează mai puţin. „De aici până la a nu mai da bani deloc pentru învăţământul superior mai este doar un pas, iar privatizarea universităţilor ar fi următorul! În plus, nu ştiu în ce măsură ştiu cadrele didactice despre aşa ceva, pentru că abia am auzit noi, din sindicat”, încheie Cătălin Lungu, liderul sindicatului „UNIO”.

Mană cerească doar pentru unele universităţi
Posibila privatizare a învăţământului superior este privită diferit de rectorii universităţilor ieşene. Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” (UMF), este singurul care susţine că ar fi o schimbare benefică, în condiţiile în care doar 30% dintre studenţii UMF Iaşi sunt la buget. „Nouă ne-ar conveni o privatizare, pentru că ne-ar scoate din domeniul public şi am putea, într-adevăr, să ne desfăşurăm toate proiectele aşa cum dorim şi repede. În acest moment, avem aceste restricţii, care fac să existe o birocraţie întreagă, să tăiem păduri numai ca să facem tot felul de acte şi nu putem să ne mişcăm şi să profităm de oportunităţi”, punctează Vasile Astărăstoae.

De altă părere este însă rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „I. Ionescu de la Brad” (USAMV). „Învăţământul, ca domeniu strategic, nu cred că va fi privatizat vreodată 100%, în România. Părerea mea este că trebuie să fie gestionat de către stat, fiind o prioritate naţională, aşa cum este şi sănătatea, armata. Poate se referă că trebuie să existe o coplată pe diferite niveluri, în funcţie de venituri şi altele, ceea ce există în foarte multe ţări. Dar şi pentru asta trebuie schimbată Constituţia. Sunt lucruri destul de complicate sau cu o anume greutate, care ţine de politicile statului”, este de părere Vasile Vîntu, rectorul USAMV Iaşi.

În continuare, rectorul UAIC, Vasile Işan, a încercat o comparaţie cu universităţile din alte state. „Au existat asemenea procese în Japonia, Finlanda, când cele mai vechi şi prestigioase universităţi au primit lege proprie de funcţionare, devenind organizaţii private. Ele nu aparţin nimănui, aşa cum este şi în cazul Universităţilor americane, cele celebre - Harvard, spre exemplu... Nu aş putea să mă pronunţ acum cu privire la această posibilă privatizare a universităţilor în România, este prematur”, a declarat Vasile Işan, rectorul UAIC.

 

Noi probleme pentru universităţile private
Posibila privatizare a universităţilor de stat nu este privită cu ochi buni de rectorul celei mai mari instituţii private de învăţământ superior din Moldova, Doru Tompea. Acesta consideră că măsura ar putea determina dispariţia universităţilor private din ţară.

„Se creează un paradox. Pe de o parte, învăţământul privat se pare că va fi naţionalizat - va dispărea, cu alte cuvinte. Pe de altă parte, cel de stat va fi privatizat în totalitate. Aşa înţeleg eu această idee! Universităţile de stat sunt şi vor fi subvenţionate de către stat, iar asta se întâmplă şi în alte ţări. În Belgia avem exemplul unei universităţi care este privată, dar şi subvenţionată de către stat. În România, privatizarea a însemnat o etatizare, deci o preluare de către stat. În aceste condiţii, învăţământul privat va ajunge o entitate pe cale de dispariţie...”, precizează Doru Tompea, rectorul Universităţii „P. Andrei” din Iaşi, amintind că, într-o primă instanţă, discriminarea instituţiilor private s-ar aprofunda.

Andreea IGNEA

***
„Se încearcă transformarea învăţământului într-o marfă - este un slogan, pe care sindicatele nu-l acceptă, desigur! Deci, facem din învăţământ o marfă, pe care o vindem!” - Neculai Cătălin Lungu, liderul sindicatului „UNIO” din cadrul UAIC

***
Ce taxe anuale de şcolarizare sunt acum în universităţi
Universitatea „AL.I. Cuza” - taxele anuale variază între 1.600 şi 3.900 lei
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „I. Ionescu de la Brad” - între 2.390 lei şi 4.190 lei
Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” - între 2.000 şi 4.000 lei
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” - între 3.500 lei şi 6.000 lei
Universitatea de Arte „G. Enescu” - între 2.000 lei şi 6.000 lei

***
În România, universităţile private nu fac performanţă
Prof.univ.dr. ing. Valentin Popa, rector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava ne-a declarat că presiunile care se fac la nivelul Uniunii Europene pentru privatizarea Universităţilor de stat din România nu au fost confirmate de niciun oficial din ministerul Educaţiei. El a adăugat că în prezent instituţiile academice din ţara noastră sunt deja parţial private. „Noi luptăm acum pentru a obţine şi autonomia financiară”, a declarat Valentin Popa. Chiar şi aşa, rectorul de la Suceava nu crede că privatizarea Universităţilor de stat este oportună în contextul actual. El a argumentat spunând că în România sunt prea puţine instituţii academice private care fac performanţă. Studenţii buni aleg în general instituţiile de stat. „În acest moment în România nu există un număr prea mare de universităţi private de succes. La ce să ne raportăm?”, a spus prof.univ.dr. Valentin Popa. Oana ŞLEMCO