Când apelăm la psiholog

 Specialiştii atrag atenţia că multe dintre simptomele anxioase şi depresive, precum şi alte tulburări psihice şi psihosomatice sunt cauzate de faptul că oamenii nu-şi trăiesc propria viaţă. Mulţi dintre ei sunt conduşi în gândurile, comportamentele, alegerile şi acţiunile lor de mentalitatea şi voinţa altora

 Oamenii care apelează la psihoterapie se pot împărţi în două categorii: persoane care au nevoie să preia controlul asupra vieţii lor, să devină mai organizate, să dobândească autocontrol şi să îşi asume responsabilitatea pentru prezentul şi viitorul lor şi persoane care au nevoie să se elibereze de prea multe (auto)limitări, să se relaxeze, să renunţe la a mai trăi pentru a le face altora pe plac, să se vindece de teama de a fi respinse pentru ceea ce sunt în autenticitatea lor. „Oamenii din a doua categorie reprezintă majoritatea. Multe dintre simptomele anxioase şi depresive, precum şi alte tulburări psihice şi psihosomatice sunt cauzate de faptul că oamenii nu-şi trăiesc propria viaţă, ci sunt conduşi în gândurile, comportamentele, alegerile şi acţiunile lor de mentalitatea şi voinţa altora. Părinţii, prietenii, partenerii de viaţă, serviciul, societatea - totul îşi pune amprenta asupra felului în care trăiesc, aşa că mai devreme sau mai târziu, vor dezvolta nelinişti, angoase existenţiale sau tulburări care îi vor determina să caute soluţii pentru a le depăşi”, a spus dr Ursula Sandner, psihoterapeut.

Învaţă să fii tu însuţi!

De cele mai multe ori în acest moment vor afla că starea lor negativă este urmarea faptului că nu-şi trăiesc propria lor viaţă. Că poate trăiesc viaţa netrăită a părinţilor lor, că poate se străduiesc din greu să corespundă aşteptărilor acestora sau a altor persoane semnificative din viaţa lor, că au făcut tot timpul „ce trebuie”, „ce se face”, că au trăit în compromisuri şi sacrificii fără o miză reală.

Vindecarea vine odată cu eliberarea de toate aceste limitări impuse şi asumate. „Atunci când îşi dau voie să înceapă să gândească cu propria lor minte şi când învaţă să trăiască în primul lor pentru ei înşişi, punându-şi pe primul plan propria fericire şi împlinire. Sigur că acest lucru aduce de multe ori după sine împotrivire tocmai din partea celor apropiaţi, aceia care nu mai pot să îi manipuleze şi să le dicteze viaţa, care nu îi mai pot supune dorinţelor şi nevoilor egoiste. «Nu te mai duce la psiholog, tu nu vezi că te învaţă să fii egoistă?», i-ar putea spune soţul soţiei care nu îi mai permite să o abuzeze, să o desconsidere, să o trateze ca pe o sclavă a nevoilor şi capriciilor lui”, a completat dr Sandner.

În momentul în care o persoană decide să meargă la un psiholog, viaţa i se poate schimba radical. Învaţă să se respecte, să se preţuiască, să se aşeze pe ea în centrul existenţei sale, să aibă încredere în sine şi în puterea sa interioară, să îşi traseze limite şi graniţe clare de interacţiune cu cei din jur. Învaţă cum să nu mai fie dependentă, să nu mai cerşească iubire şi nimic altceva pentru că se are pe sine. „Calitatea vieţii tale depinde de relaţia pe care o ai cu tine însuţi. Când te vindeci şi te întregeşti, suferinţa inutilă încetează iar vindecarea vine odată cu eliberarea din închisoarea în care te-au închis alţii, cu sau fără voia ta. Dacă tu nu te simţi bine astăzi cu felul în care trăieşti, poate ar fi momentul să te întrebi a cui viaţă o trăieşti de fapt. Cât la sută din ceea ce gândeşti, spui şi faci este pentru că aşa simţi şi cât este dictat de «aşa trebuie», «aşa se face». Cât din suferinţa ta este cauzată de părinţii tăi sau de alte persoane apropiate ţie şi de ce continui să permiţi asta”, a conchis psihoterapeutul.