Multe articole vorbesc despre stima de sine, despre importanţa pe care o acordăm creşterii acesteia pentru echilibrul interior, ca factor care influenţează felul în care ne poziţionăm faţă de reuşita în viaţă

 

 

Când suntem nemulţumiţi - de ceea ce facem vom recunoaşte poate mai greu, dar de ceea ce avem ne declarăm mai repede nemulţumiţi - nu facem altceva decât să declarăm că nu ne putem bucura pe deplin nicio clipă. Şi una e să fii nemulţumit de felul în care ai realizat un proiect şi să cauţi punctele pe care să le faci mai bine cu următorul prilej, alta e să te retragi, să te descurajezi şi să nu mai faci nimic, dând vina pe alţii, pe context, pe „sistem”.

 

Citește și

Fructele oprite ale postului

 

Vă propun din nou un exerciţiu practic, de făcut măcar o dată, pe parcursul unei zile.

Întâi de toate acest exerciţiu presupune să fii atent la stările tale, să observi când eşti nemulţumit - poate în trafic ceva te enervează, poate acasă ceva nu e aşa cum ai vrea - fie că nu ai încă acea canapea nouă, că nu ai pe cineva aşa cum ai vrea tu să fie.

Fiecare astfel de situaţie are şi ceva bun în ea? Poţi să identifici cum te-ai putea uita altfel la acea situaţie? În trafic, aşa aglomerat cum e, te poţi bucura de faptul că nu mergi pe jos, prin frig? Acasă, în loc să te plângi cuiva că nu a făcut suficient ca să aveţi acea canapea nouă, îi poţi mulţumi, măcar în sinea ta, pentru lucrurile bune pe care le face?

De fiecare dată, observă dacă în interiorul tău se schimbă ceva. Poate că la primele exerciţii vei simţi că nu eşti autentic, că te bucuri superficial, forţat şi de undeva din străfundul fiinţei tale tot răzbate glasul nemulţumirilor. Nu este intenţia acestui exerciţiu impunerea cu forţa a rostirii unor afirmaţii pozitive, aşa că, dacă îţi acorzi în continuare timp, observă care sunt sentimentele mai profunde, din spatele nemulţumirilor de suprafaţă.

Şi poate descoperi că e vorba de tine însuţi. Pe tine eşti supărat de fapt? Pentru că acest lucru ar putea să fie la început insuportabil, probabil că vei nota cum gândul te duce din nou la alţii, la cei care au provocat... alegerile tale. Dar, dacă alegerile sunt ale tale, vrei să alegi să te priveşti cu blândeţe şi să culegi din toate alegerile anterioare învăţămintele şi să faci altfel cu următorul prilej? Şi primul prilej poate fi chiar acum, în acest moment în care să mulţumeşti pentru ceva, în toiul unei nemulţumiri.

Psihoterapeut Iulia CRUŢ