Iepure alla Ischitana
Dimensiune font:
Adevărul e că, în loc de iepure alla Ischitana, puteam foarte bine să prezint reţeta sub un nume mai uman, de pildă iepure cu sos de roşii. Că doar mănâncă şi vânătorii noştri preparaţii teribile de asemănătoare, fără să aibă habar că ar fi, după cum se laudă italienii, o reţetă fantastică (şi tipică) din Ischia. Dar, în fine, am zis că, pe de-o parte, e bine să fii politicos cu gastronomia italiană (e prea mare moda ca să te poţi opune) şi, pe de altă parte, mă gândesc că poate o să aveţi şi dumneavoastră nişte oaspeţi mai simandicoşi la masă. Aşa că s-ar putea să nu vă strice să aveţi la îndemână o denumire mai sonoră pentru acest iepure, altminteri foarte gustos, care de-abia aşteaptă să poposească în farfuriile dumneavoastră.
Ce-aveţi nevoie? Notaţi:
1 iepure, curăţat, spălat şi tăiat în bucăţi,
vreo 10 roşii mici,
1 căpăţână de usturoi (aproximativ, de fapt e după gust),
150 ml ulei de măsline,
cam 200 ml vin alb sec,
1 legătură mică de pătrunjel,
ardei iute (cât vreţi),
sare şi piper.
Puneţi, mai întâi, uleiul la încins, într-o cratiţă zdravănă (preferabil de fontă emailată sau, ar zice ischitanii, de teracotă). Parfumaţi-l cu puţin usturoi şi ardei iute. Când încep aromatele să-şi schimbe culoarea scoateţi-le şi începeţi să rumeniţi, pe rând, bucăţile de iepure (pe rând, ca să aveţi loc să le întoarceţi). Scoateţi-le pe o farfurie şi continuaţi cu următoarele.
Când aţi terminat acest preparaţii preliminare, puneţi toată carnea în cratiţă, adăugaţi restul de usturoi şi ardei iute, stingeţi cu un pahar de vin şi lăsaţi totul să fiarbă până când carnea e aproape gata. Desigur, dacă e cazul, adăugaţi lichid (vin sau, eventual, supă limpede de carne).
Adăugaţi, în fine roşiile (opărite, curăţate de pieliţă şi seminţe) şi continuaţi fierberea până când carnea se topeşte în gură. Nu uitaţi, cu câteva minute înainte de a stinge focul, să presăraţi pătrunjelul tocat şi să reglaţi gustul de sare şi piper.
Variante? Păi mai întâi aflaţi că versiunea originală zice untură, nu ulei. Apoi, fireşte că puteţi adăuga mai multe ierburi aromate: cimbru, în primul rând, că merge foarte bine cu vânatul şi usturoiul, dar şi busuioc şi rozmarin, pentru un parfum italian mai puternic. Şi tradiţia spune că în mâncarea asta trebuie să intre şi măruntaiele (inclusiv intestinele). Dacă le aveţi, rumeniţi-le scurt la început şi adăugaţi-le în mâncare spre final, cam odată cu roşiile.
Ca garnitură, tradiţionali sunt cartofii rumeniţi la cuptor şi o salată cu de toate. Şi nu pot încheia fără să vă spun că, pe vremuri, italienii serveau bucăţile de carne fără sos, fiindcă sosul urma să fie turnat, la cină, peste nişte paste (de obicei bucatini, dar nu numai).
costachel.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau