Sfatul psihologului Autosabotarea - cum pot să-mi fac rău fără să îmi dau seama
Dimensiune font:
Autosabotarea este omniprezentă. Oavem în tiparul nostru, o rulăm fără să ştim, iar ea ne distruge lent, fără să ştim ce se întâmplă. Este o otravă lentă, interioară, pe care ne-o autoadministrăm adesea, sub forma hormonului de stres produs de corpul nostru * vestea bună este că ne putem ajuta şi putem elimina autosabotajul
Aşa cum salivezi când doar te gândeşti la o lămâie, deşi este imaginară, tot aşa o altă glandă din corp, suprarenala, produce hormonul de stres atunci când doar ne reamintim ceva neplăcut. Fie că e vorba de o ceartă sau un eveniment dureros, putem retrăi instantaneu starea negativă de atunci! Simplul fapt că am evocat-o, că ne-am gândit la ea este suficient să declanşeze secreţia de hormoni de stres! De fapt, omul poate să sufere de sute de ori pentru o întâmplare neplăcută care a avut loc o singură dată!
Gândul se materializează în hormoni!
Suntem ceea ce gândim! Este suficient să ne gândim la ceva negativ, ca suprarenala să intre în starea de alarmă şi să secrete hormonii de stres. Gândul negativ se transformă, din energie mentală, în echivalentul său fizic, hormonal, care, odată eliberat în sânge, îi schimbă rapid compoziţia! În starea de alarmă sângele devine mai fluid, mai acid şi oarecum mai toxic pentru organism! O autointoxicare internă, autoprovocată, comandată de propria minte!
Din păcate, abilitatea de a controla secreţiile de hormoni şi de a alege care să fie eliberaţi este extrem de redusă. Deşi aceste abilităţi se pot dobândi destul de uşor, puţină lume este preocupată de acest fapt. Majoritatea oamenilor lasă în voia sorţii acest mecanism esenţial, apoi cad victimă sistemului automat, subconştient.
Gândurile sunt automate
Gândurile vin şi pleacă repede. Câte unul pe secundă! O viteză impresionantă, care le face imposibil de controlat. Mai mult, ele sunt preponderent negative! La oamenii sănătoşi, circa trei sferturi din gândurile automate sunt negative, aşa că e destul de probabil ca şi hormonii secretaţi de corp să fie cei de stres. Nu este un stres util şi sănătos, ci unul toxic, bazat mai degrabă pe scenarii catastrofice imaginare, pe amintiri traumatice din trecut, pe eşecuri sau dureri surde. Odată captiv în acest tipar, omul va dori să scape cu atâta ardoare încât va începe să se autosaboteze şi orice acţiune, oricât de periculoasă, care să-l scoată măcar temporar din starea de stres, va fi acceptată! De aici vine autosabotarea!
Cum fug de stres?
Când stresul devine copleşitor, se accentuează şi mai mult nevoia de a scăpa de el. Chiar prin folosirea unor surogate toxice. Fumatul, excesul de alcool, jocurile de noroc, televizorul, mâncatul excesiv sau viciile, în general, sunt simple evadări temporare de sub influenţa stresului, cu efect pe termen scurt şi cu efecte colaterale serioase. Sunt adevărate procese subtile de autosabotare, care ne distrug fizic, dar ne eliberează măcar temporar de sub teroarea stresului cronic. Avem nevoie măcar de o fereastră de relaxare şi suntem dispus să oferim orice pentru ea şi aşa ajungem să ne facem rău căutând liniştea interioară.
Cum rezolvăm autosabotarea?
Învăţ pur şi simplu să mă controlez, să-mi gestionez propriile stări, folosind tehnici moderne de psihologie aplicată, metode de autocontrol, autosugestie şi relaxare pe care le învăţ sub îndrumarea unui mentor, de regulă psiholog, specializat în psihoterapie. Dar poate fi şi life coach, antrenor sau pur şi simplu o persoană în care am încredere şi cu care rezonez mult. Important e să trec la acţiune cât de repede!
Psihoterapeut Daniel MOIŞ, life coach
Starea ta de bine depinde de tine. Starea de alarmă este opusă, chimic vorbind, faţă de starea de bine. Nu putem fi calmi, relaxaţi, liniştiţi, şi în acelaşi timp şi alarmaţi şi agitaţi! Ori e una, ori e alta, iar una din cele două stări este produsă chimic, din interior, prin intermediul hormonilor.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau