În ajun de Bobotează, creştinii ţin post negru

Românii sărbătoresc, mâine, Boboteaza. Preoţii sfinţesc apele, iar creştinii se purifică alungând prin post negru, rugăciune şi tradiţii ţinute cu sfinţenie din moşi-strămoşi duhurile rele şi creaturile malefice apărute în preajma noului an. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă care au început în Ajunul Crăciunului.

Botezul Mântuitorului în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. În această zi, se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an.

Mihai Camilar, de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului, ne-a povestit că ajunul Bobotezei este foarte important pentru creştini.

“În ajunul Bobotezei, în foarte multe zone din România, se pregăteşte o masă asemănătoare cu aceea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ se aşază câte un bulgăre de sare. Deasupra se înşiră douăsprezece feluri de mâncare: coliva - grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borş de «urechiuşe» sau «urechiuşele babei» - borş de fasole albă, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, «varzare» - plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcintă cu mac, sarmale (găluşte) umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atinge de mâncare”, a explicat acesta.

Mulţi creştini ţin post negru până în ziua de Bobotează. Pe crucea preotului, gospodina casei aşază cel mai frumos fuior de cânepă.

“Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se crede că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devine o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în Rai”, ne-a mai povestit Mihai Camilar.

Două milioane de români îşi serbează ziua de Sfântul Ion

Pe 7 ianuarie se celebrează Sfântul Ioan Botezătorul. Această zi se mai numeşte “Udatul Ionilor”, un obicei întâlnit mai des în Transilvania şi în Bucovina. În Bucovina, la porţile celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar sărbătoriţii dau o petrecere.

În Transilvania, “ionii” sunt purtaţi cu alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi. Din cele aproape două milioane de români care îşi sărbătoresc onomastica, 1,5 milioane sunt bărbaţi şi 500.000, femei.

Cei mai mulţi poartă numele de Ioan, urmaţi de Ion, Ionuţ, Ionel, Nelu sau Ionică. Româncele se numesc cel mai des Ioana, apoi Ionela, Ionica, Nela şi Ionelia.

Obiceiuri şi superstiţii

În ziua de Bobotează, oamenii merg dimineaţă la biserică şi iau apă sfinţită de preot;

În localităţile aflate pe malul unei ape, preotul aruncă o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flăcăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. Bărbatul care va reuşi să scoată crucea va avea noroc tot anul.

În unele zone ale ţării există obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul.

Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

Se spune că fetele care cad pe gheaţă în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului.
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile.

Unii oameni cred că apa sfinţită, numită agheasmă, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul la copii, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi.

Sursa: libertatea.ro