Sfânta Maria, ziua în care încep iarmaroacele de toamnă

* Sfânta Măria Mica sau Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită astăzi, este primul mare hram din Anul Nou Bisericesc * momentul marchează hotarul dintre vară și toamnă * în tradiția populară fiind cunoscută că o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii, dar și ale celor singuri

Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept „Sfânta Măria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Sărbătoarea anunță începutul unor activități de toamnă cum ar fi culegerea unor plante și fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului și secarei.

8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă. Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se da startul târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă. Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel că la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, că să nu se atragă răul.

Sărbătoarea a fost fixată în a opta zi din anul bisericesc pentru că cifra opt simbolizează ziua veșniciei, viață fară de sfârșit. Datorită ei, Fiul cel Veșnic al lui Dumnezeu S-a întrupat, a biruit moartea și a dăruit oamenilor viață veșnică în Împărăția Cerurilor. Cu toate că în Noul Testament nu se relatează acest eveniment, el este prezentat de alte surse dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Măria. Conform acesteia, Măria a avut o descendență atât împărătească, cât și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, urmaș al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan. Numele Maria provine din ebraicul Aia şi înseamnă Doamnă, iar evreiescul Maryam sau Miryam se pare că are origini egiptene - verbul mri (a iubi) - plus sufixul ebraic am, adică Cea Iubită. În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi a celor însărcinate, pe care Maica Domnului le vă ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.

Maura ANGHEL