1 Decembrie 1918: Cea mai frumoasă pagină de istorie a românilor

Marea Unire din 1918, celebrată astăzi în toată ţara, este cea mai frumoasă pagină a istorie a românilor * măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale a fost dorinţa întregii naţiuni, izbucnită din conştiinţa unităţii neamului * 1 Decembrie încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15/28 noiembrie 1918) * în toată Moldova vor avea loc evenimente dedicate acestui moment * după 35 de ani, ieşenii vor putea urmări o amplă coloană militară compusă din 39 de vehicule militare şi de intervenţii speciale

În acest an se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Întreaga lume a marcat acest moment ca începutul unei noi epoci. Sfârşitul Marelui Război a adus o altă faţă a Europei, iar pentru România a însemnat împlinirea unui vis - constituirea statului naţional unitar, eveniment celebrat pe 1 decembrie la Alba Iulia. De la acel moment, în care românii au strigat într-un glas şi cu aceeaşi bătaie a inimii că vor Unirea, au trecut 96 de ani. „1 Decembrie este Ziua Naţională şi nu pot să nu mă gândesc la sacrificiul celor care au realizat Marea Unire. Cu doar câţiva ani înainte părea un ideal nerealizabil şi totuşi au fost oameni care au crezut în visul lor, au luptat pentru a-şi construi ţara pe care au dorit-o. Cel mai bun mod de a-i cinsti pe aceşti oameni este să ne fixăm o altă viziune şi să nu ne pierdem credinţa că o vom atinge. Ar putea fi idealul care va da sens unei întregi generaţii”, a fost de părere Adrian Timofti, profesor de istorie la Şcoala „Varlaam Mitropolitul” din Iaşi.
Tancuri şi fasole
În toate oraşele Moldovei, ca de altfel în toată ţara, vor avea loc evenimente dedicate acestui moment. La Iaşi, manifestările din această dimineaţă, prilejuite de aniversarea Zilei Naţionale a României, vor debuta începând cu ora 9.00, în Piaţa Unirii, printr-un concert de muzică populară „Noi suntem români”, în interpretarea artiştilor Petrică Mâţu Stoian, Laura Lavric, Maria Ghinea, Zenaida Julea şi Nicolae Glib. Până în jurul orei 12.00, manifestările vor continua în Piaţa Unirii cu un Te Deum, discursurile oficialităţilor şi o inedită paradă militară cu tehnică de luptă, care nu a mai fost organizată la Iaşi din 1979.
Primăria Botoşani a adunat 8.000 de lei din sponsorizări pentru a pregăti 1.000 de porţii de fasole cu cârnaţi pentru 1 Decembrie. „Vor fi date participanţilor la manifestare, ca şi în ceilalţi ani. Avem rezolvat acest aspect cu ajutorul sponsorilor locali. Vom oferi și câte un pahar cu vin”, a spus viceprimarul Cosmin Andrei. La Vaslui, în Centrul Civic va avea loc depunere de coroane, urmată de paradă militară şi o slujbă religioasă. Sala Arta a Muzeulului Judeţean „Ştefan cel Mare”va găzdui expoziţia de fotografie „Timpii oraşului”, realizată în colaborare cu Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi. La Piatra Neamţ, ceremoniile se vor concentra, ca de obicei, în Piaţa Turnului, iar la Suceava şi Bacău în zona centrală.
Generaţia «România 100»
În 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire şi se va termina o etapă. O perioadă în care românii au depăşit multe probleme şi provocări: Marea Criză, Al Doilea Război Mondial, perioada comunistă, tranziţia. Fiecare generaţie a avut de împlinit un ideal, fie că a fost vorba de rezistenţă şi supravieţuire, fie de revenirea la democraţie după 1989. Noua generaţie trebuie să-şi contureze un nou proiect, lucru care l-a determinat pe prof. Adrian Timofti să lanseze o provocare Generaţia «România 100». „La Şcoala «Varlaam Mitropolitul», anul 2014 este începutul unui ciclu gimnazial, care se va încheia exact în 2018. De aceea i-am numit pe toţi elevii din toate şcolile care sunt acum în clasa a V-a «Generația România 100». Ei vor deveni liceeni, studenţi şi oameni mari într-o lume schimbată. Această lume trebuie să fie cea pe care şi-o doresc şi de aceea trebuie să o construiască pe baze noi”, a completat prof. Timofti.
El îşi propune să atragă cât mai mulţi membri ai Generaţiei «România 100», cu care să stabilească principii şi obiective comune. Împreună vor să militeze pentru schimbările necesare din societatea românească. România 100 ar putea să fie o generaţie care mai târziu să capete forţa de a influenţa viaţa politică sau economică a ţării.
Grupaj coordonat de Maura ANGHEL

La o distanţă de 35 de ani, ieşenii vor putea urmări o amplă coloană militară compusă din 39 de vehicule militare şi de intervenţii speciale. Parada militară cu tehnică de luptă va porni de pe pietonalul Ştefan cel Mare şi va fi completată cu detaşamentele de infanterie care vor veni de pe strada Cuza Vodă. Întreaga coloană va prezenta onorul în faţa tribunei oficiale şi apoi îşi va urma traseul către Copou. La paradă vor participa zece detaşamente de soldaţi, jandarmi, poliţişti, angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi ai Penitenciarului, cu un efectiv total de 385 de oameni. Tehnica militară va fi reprezentată de 7 transportoare auto blindate şi trei camioane care vor tracta piese de artilerie de câmp, însoţite de numeroase automobile ale structurilor MAI. Imediat după aceste momente, ieşenii sunt invitaţi pe strada Lăpuşneanu, acolo unde Primăria a pregătit 7.500 de porţii de fasole de post sau cu cârnaţi, vin fiert şi colaci.
Nelu PĂUNESCU

 

Pe 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

De-a lungul istoriei, în România au existat mai multe date atribuite Zilei Naţionale. Între anii 1866-1947, 10 mai era ziua în care românii îşi celebrau ţara, momentul fiind sărbători, între 1948 şi 1989, pe august. Prin Legea 10/1990, 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituţia României din 1991.