„Elevii trebuie învăţaţi să scrie puţin şi corect”

În timp ce analfabetismul funcţional a ajuns la cote alarmante, Ministerul Educaţiei propune ca scriitorii clasici să fie studiaţi opţional * în schimb, elevii ar putea face analize pe SMS-uri ori postări de pe net

 

 

Propunerea Ministerului Educaţiei de a scoate din studiul obligatoriu operele marilor scriitori clasici continuă să genereze reacţii.

Miruna Bibire, una dintre cele cele două eleve din Iaşi care au obţinut media maximă la examenul naţional de Bacalaureat din anul 2016, a explicat că nu-şi imaginează o întâlnire cu lectura fără operele marilor clasici. „Este clar ca sistemul de învăţământ românesc are nevoie de multe schimbări, dar, Doamne, schimbări în bine... Este, din punctul meu de vedere, o mare greşeală eliminarea, din programa, a studierii operelor marilor clasici. Ei sunt ca o carte de vizită a literaturii române şi orice elev aflat pe băncile şcolii trebuie să aibă măcar o întâlnire de lectură cu aceste nume mari”, ne-a mărturit Miruna Bibire.

Ea este studentă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi mărturiseşte că, din postura unei tinere care îşi doreşte să devină profesor, operele clasice ale literaturii române sunt esenţiale. „Cine n-a auzit de Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale... Sunt ecoul individualităţii noastre ca literatură. Fiecare sensibilizează şi transmite un mesaj puternic, prin scriitura lor trăieşti. E trist, este o decizie tristă, e tot ce pot sa spun”, a completat Miruna.

Învăţaţi să comunicaţi în limba maternă

Psihologul Cătălina Lupaşcu, fost director al Casei Corpului Didactic, şi inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani este de părere că modificările trebuie foarte bine analizate. „Educaţia în şcoală trebuie să plece de la cele opt competenţe cheie pe care trebuie să le dobândească elevul pe parcursul şcolarizării. Căile prin care se dobândesc aceste competenţe sunt disciplinele de studiu care trebuie să aibă o abordare inter şi intradiscplinară şi să ofere elevului modalităţi multiple de dobândire a competenţelor-cheie. Or, una din competenţele cheie e aceea de a comunica în limba maternă”, a declarat Cătălina Lupaşcu.

Ceea ce învaţă în şcoală un individ se regăseşte în comportamentul său de adult, iar actualul sistem de învăţământ este axat mult prea mult pe memorare unor elemente pe care le uităm în timp.

Cuvinte stâlcite prin SMS

Roxana G. este o profesoară de limba română la un liceu din Botoşani şi este plecată de aproape un an de zile în Germania pentru a lucra în sistemul de învăţământ. A citit proiectul de modificare şi spune că trebuie tratat cu echilibru. „Am văzut că schimbările la programă sunt pentru un comportament empatic, pentru o asimilare culturală şi interculturală. Dar, pentru ca un elev să asimileze experienţă din alte culturi are nevoie de o bază din cultura lui, iar dacă el nu o are nu poate să facă referiri la cei contemporani”, a spus Roxana G., adăugând că ar trebui stabilită o listă cu autori clasici importanţi.

Nici părinţii nu prea sunt de acord. Radu Diaconu, tatăl unui elev din Piatra Neamţ, este de părere că analiza unor texte din presa online sau a unor SMS-uri, aşa cum propune ministerul, poate stârni mult mai mult curiozitatea elevilor, dar analiza textelor non-literare trebuie făcută cu o singură condiţie şi se teme să nu înţeleagă greşit analiza mesajelor. De aceeaşi opinie a fost şi Roxana G. - „Să putem să facem analiza pe articole online şi SMS, cum vor ei în schimbare, mai întâi ar trebui ca elevii să înţeleagă să scrie corect gramatical acel SMS şi fără prescurtări. Elevii trebuie învăţaţi mai bine să scrie puţin şi corect, decât mult şi mai puţin corect”.

Maura ANGHEL, Diana MOLDOVANU

 

„Nu trebuie să uităm un studiu prin care 40% din populaţie este analfabetă din punct de vedere funcţional...” - prof. Cătălina Lupaşcu