„Postul Paştelui este operaţie pe conştiinţă deschisă”

Astăzi începe cea mai mare perioadă de ajunare din an, dedicată sărbătorilor pascale * potrivit tradiţiei, timp de şapte săptămâni vom găti bucate fără carne, brânză, lapte, ouă * preoţii ne sfătuiesc să petrecem mai mult timp cu noi înşine şi să nu uităm de rugăciune fiindcă şi curăţenia sufletului este importantă, nu doar cea a trupului 

Creştinii ortodocşi încep astăzi una dintre cele mai importante perioade din an – Postul Mare sau Postul Paştelui. În tradiţia populară, postul este văzut atât ca un act de căinţă şi de supunere faţă de forţa divină, cât şi un act de evlavie. În general, această perioadă este stabilită de către Biserică, prin ale cărei rânduieli se pun la punct perioadele în care oamenii nu au voie să mănânce „de frupt”, ci doar bucate „de sec”. În popor, postul este considerat ca o metodă de a păzi sufletul de păcate şi de a dobândi ajutorul lui Dumnezeu. Cu postul, cu rugăciunile şi cu faptele cele bune se capătă împărăţia cerului, spun bătrânii.

„Postul nu e un post vegan în modul vegan al acţiunii”
Părintele Constantin Necula, unul dintre cei mai cunoscuţi preoţi creştin-ortodocşi, îi sfătuieşte pe cei care doresc să ţină Postul Paştelui să nu considere că acesta este o cură de slăbire şi nici o obligaţie, ci o bucurie. „A posti înseamnă a vorbi mai puţin, a munci mai atent, a ne iubi cu mai mare grijă, a fi mai atenţi la tot ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit”, a explicat preotul Constantin Necula, consilier misionar şi de imagine al Mitropoliei Ardealului.
Potrivit acestuia, „postul nu e un post vegan în modul vegan al acţiunii”. „Dincolo de a nu mânca şi a nu bea, înseamnă a te aşeza în liniştea lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând nu este o obligaţie de serviciu, postul este o bucurie. Este un mod al lui Dumnezeu de a se face cunoscut oamenilor şi de a-i face pe oameni să înţeleagă adevăratul ritm al vieţii. Apoi, una dintre propunerile pe care putem să o facem este să fim un pic mai atenţi la tot ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit, pentru că, până la urmă, nu vine chiar totul din construcţia financiară a lumii, ci şi din partea morală a lumii”, a spus părintele. El a adăugat că postul nu trebuie să fie confundat cu o obsesie a mâncării: „Nu cred că Hristos stă cu o carte de reţete să controleze oamenii, dar răstignirea Mântuitorului ne obligă la un pic mai multă atenţie şi să înţelegem că nu asta trebuie să fie principalul scop al postului. Noi nu mâncăm, ca să ne împărtăşim. Noi nu mâncăm, pentru ca să putem să mâncăm în noaptea de Înviere trupul şi sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Preotul compară Postul Paştelui cu o „operaţie pe conştiinţă deschisă”: „E foarte greu, cine a zis că e uşor? Nu există lucru bun făcut fără greutate. Postul înseamnă spovedanie, postul înseamnă aşezarea conştiinţei tale dinaintea conştiinţei lui Dumnezeu, nu că în alte timpuri, nu doar în post, nu ar trebui să fie aşa. Dar, o dată în plus, o reactivare a celulei duhovniceşti a fiecărui organism uman contează de fiecare dată”.

Citeşte şi: Interviu cu Părintele Capşa

Maura ANGHEL

Biserica a rânduit patru mari posturi - al Paştelui, numit şi Postul Mare sau Păresimi, postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care se ţine pentru foamete, grindină şi sănătate la oameni şi la vite, postul Adormirii Maicii Domnului, pentru împlinirea dorinţelor, şi postul Crăciunului.