Potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), lucrările la construirea şoselei ocolitoare a Bârladului nu vor începe în 2017, aşa cum se anunţase, ci abia în 2018 * pentru anul viitor sunt promisiuni pentru varianta ocolitoare din Suceava

 

 

Potrivit lui Cătălin Homor, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), lucrările la şoseaua ocolitoare a Bârladului nu vor începe anul viitor, aşa cum se anunţase anterior, ci abia în 2018.

„În anul 2017, vom începe cu lucrări mai uşoare, urmând ca, în 2018, să vină altele, de dificultate medie. Aici pot enumera, de exemplu, pentru Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, Varianta Ocolitoare Săcuieni, apoi cele din Carei şi Zalău”, a spus Homor. DRDP Timişoara va avea reabilitarea unui drum naţional, un pasaj de la Arad şi Varianta Ocolitoare (VO) Timişoara. DRDP Craiova va avea tot o reabilitare de drum naţional în 2017 şi VO Balş în 2018. DRDP Bucureşti va avea VO Giurgiu plus legătura cu Vama Giurgiu. DRDP Constanţa va avea o reabilitare de drum naţional în 2017 şi alternativa Techirghiol în 2018. DRDP Iaşi are anul viitor VO Suceava şi VO Bârlad în 2018. DRDP Braşov va avea o reabilitare de drum naţional în 2017 şi VO Făgăraş în 2018.
Lungimea totală a şoselei de centură a municipiului Bârlad va fi de 11,3 kilometri, pe traseul aprobat în 2010: DN 24 (DE 581) spre DJ 242- Direcţia Sanitară Veterinară- Cărămidărie- Centrul de Afaceri- DN 24A (limită localitatea Simila)- revenire DE 581. Valoarea lucrărilor se ridică la 30,4 milioane de lei, fără TVA, adică aproximativ 2,7 milioane de lei, fără TVA, pentru fiecare kilometru de şosea, banii urmând să fie alocaţi de la bugetul de stat.

Citește și

Pedofilul de la SPP a fost trimis în judecată

Promisiuni vechi din 2010

Discuţiile privind viitoarea şosea de centură sunt vechi. În 2010, autorităţile anunţau că patru unităţi administrativ-teritoriale, pe unde va trece varianta de ocolire a municipiului Bârlad, vor primi, în 2011, peste 1,1 milioane de euro, pentru expropierea a peste 243.000 mp de teren în vederea construirii arterei. toate. Cele patru localităţi erau Bârlad, Griviţa, Zorleni şi Perieni. Banii alocaţi de la Guvern pentru expropierile propuse ar fi trebuit să fie socotiţi în bugetul din anul 2011, însă lucrurile nu au stat deloc aşa. Proiectul a suferit amânări, discuţii interminabile, pentru ca în 2016 să se afle că lucrările vor începe peste doi ani. În acest an, în vară, noul primar ales, Dumitru Boroş, a lansat o campanie de strângere de semnături de la populaţie pentru susţinerea şoselei ocolitoare. „Va trebui să ne dăm cu toţii mâna pentru a putea merge la Bucureşti ca să susţinem cauza oraşului. Una este când merg eu şi cu cei de la Investiţii, şi alta este când depui la Compania Naţională de Investiţii, la ministerul de resort, la Guvern şi Preşedinţie solicitări de începere a investiţiei susţinute de zeci de mii de semnături din partea bârlădenilor”, a declarat atunci primarul Dumitru Boroş. Se pare că demersul nu a impresionat pe nimeni.

Ovidiu IANCU

 

Problemele sunt la toate şoselele de centură din Moldova, adică la varianta ocolitoare a Rădăuţiului (care nici măcar la prima lopată nu a ajuns), la cea a Bacăului, a Sucevei şi a Iaşului. Cele două din urmă sunt începute, dar sunt realizate doar pe anumite porţiuni, ceea ce le face practic neviabile în descongestionarea traficului din marile aglomerări urbane.